Taxiul cu două petale
Zilele astea era să mor de aproximativ 12 ori, o dată pentru fiecare drum cu taxiul. Pentru că mașina n-o mai pot conduce și nici loc s-o parchez la muncă n-am, că sunt parcați pe toată strada nămeți cît muntele.…
Etichetă prinţesa nu apreciază
Habar n-am să dorm
Am mai bine de 32 de ani de viață pe planeta asta și încă habar n-am cît ar trebui să dorm să-mi fie bine. Înainte de gravidie, nopțile mele erau fie prea scurte, că aveam multe chestii interesante de făcut…
Bubico şi bocancul
Acum cîteva zile mă rostogoleam pe trotuar (încă nu ninsese) spre laboratorul de analize. Mă rostogoleam per pedes, că destinaţia finală e suficient de aproape cît să nu merite să mă stresez pentru un loc de parcare. În dreapta case…
Încercaţi să nu mă omorîţi, bine?
Pentru mine, purtatul centurii în maşină e unul dintre cele mai logice şi importante lucruri. Nu pot înţelege cum de nu vede toată lumea lucrurile la fel, cum se face că în secolul 21, în traficul nebun în care ne…
Vocea României e cea care spune o poveste
Pe mine m-a prins emisiunea asta. Cînd am mers prima oară în studio, eram aşa emoţionată că mă dureau genunchii. Şi vorba aia, am 32 de ani, am trecut prin suficiente situaţii stresante sau entuziasmante, am fost la sute de…
Hoţii de sarmale
Mi se face foame. O foame de-aia de mi se înmoaie genunchii şi unghiile. Şi-mi aduc aminte că am în frigider o casoletă cu 5 dintre cele mai bune 7 sarmale din univers. Că am mîncat doar 2 mai devreme,…
Sper că e ok masa asta de lîngă ţeava de eşapament. Poftă bună!
Vă propun un joc. O metaforă. Să presupunem că eu aş avea un viciu. Unul mai neobişnuit. Nu ilegal, nici imoral. Respectiv îmi place să ascult muzică foarte tare la telefonul mobil. Nu la căşti. Sigur că aş putea să…
Ciuda frizerului pe părul clientului
Eu cred că stiliştii de păr, cofezii şi frizerii au ciudă pe oamenii cu păr mare. Ceea ce e un pic nepotrivit, pentru că dacă n-ar exista oameni cu părul mare, ei n-ar avea de lucru. Dar altfel nu-mi explic…
Final de capitol umanitar
E ultima oară cînd mai scriu despre Ioana. Pentru că e prima oară în patru ani de scris aproape zilnic cînd mi-e frică să deschid panoul de comentarii. Şi Slavă Domnului, au fost înainte de asta zeci de posturi înfipte…
Exist ca să satisfac (ŞI EU) cererile dvs.
Aşa-mi trebuie dac-am uitat că viaţa mea e aici printre oameni nebuni şi nu acolo printre păsări senine. Nici nu m-am aşezat bine pe scaun la 8.20 dimineaţa să răspund la cele două sute de mii de emailuri că m-au…