Rugămintea unei fete de 13 ani pentru părinții de copii mai mici

Cu acordul autoarei și al părinților ei, voi publica aici un mesaj al unei adolescente de 13 ani care va rămâne anonimă. Mesajul ei a fost postat inițial pe unul dintre grupurile mele pentru părinți, a primit și reacții nepotrivite, iar părinții ei m-au rugat să șterg, ca să îi protejăm identitatea și intimitatea. Apoi am discutat despre cum am putea totuși să trimitem acest mesaj în lume. Mulți părinți nu au idee ce junglă e în multe școli, iar pentru multe fete, mersul la școală poate fi un calvar chiar de la vârste mici. Sună exagerat? Citiți mai jos.

Cred că e important să știm cum stau acum lucrurile în școli. Eu am recunoscut scene de acum 30 de ani, când eram și eu în școală. Îmi amintesc disperarea băieților de a ne ridica fustele, privirile libidinoase ale colegilor mai mari și ale profesorilor, palme pe fund și pe sâni pe stradă și în curtea școlii, neputința, furia, resemnarea. Citiți cu inima și mintea deschise. Din clasa a patra, nici ea, nici colegele ei nu mai poartă fuste la școală, pentru că sunt sătule de băieții care trag de ele.

E nevoie să ne creștem copiii cu respect față de ceilalți, dar și cu adevărul faptului că nimeni nu îi poate atinge, umili, agresa. Trebuie să ne învățăm băieții să nu atingă pe nimeni fără permisiune și să intervină când cineva mai slab este pipăit fără permisiune de cineva mai mare și mai puternic. Trebuie să ne învățăm fetele același lucru. Le răspundem tuturor întrebărilor, dacă sunt curioși despre sexul opus le oferim un atlas pentru vârsta lor și discutăm cu ei despre asta. Nu tolerăm nici un fel de abuz și le suntem alături copiilor ca ei să învețe să le facă față. E important.

Sigur că și pe vremea noastră fetele erau pipăite, dar acum lucrurile acestea se întâmplă mult mai repede, am văzut băieți de 6-7 ani amenințând cu violul niște fetițe mai mici decât ei. Internetul nu este un profesor bun de educație sexuală, dar noi putem fi!

Studiul salvați copiii ne arată că peste 70%% dintre copii văd măcar un material pornografic (cel mai adesea la școală, pe telefonul propriu sau pe telefonul unui coleg) până la vârsta de 10 ani.

Băieții nu sunt băieți. Băieții sunt ființe umane care pot înțelege de mici ce înseamnă un comportament demn, corect, legal și respectuos.

Mai jos am postat mesajul tinerei. Eu îi mulțumesc pentru curaj și claritate. Nu voi permite niciun fel de comentariu jignitor la adresa ei sau a familiei ei. Este un copil curajos, care își dorește să crească și să trăiască cu demnitate aici. Aici găsiți și replica unui licean la postarea acestei domnișoare.

Am 13 ani și încep clasa a VIIIa.

În fiecare primăvară trebuie zugrăvit peretele blocului în care stau fiindcă apare pe el un penis și denumirea lui populară, desenat de copiii de la centrul de meditații de peste stradă (copiii au între 7 și 10 ani). Deși s-a făcut plângere la centru și au fost identificați artiștii, nu s-a rezolvat nimic și situația se repetă de câțiva ani.

Din clasa a patra am renunțat să pot fuste și rochii la școală, de când au început băieții să tragă de ele să le ridice. Ne-au catalogat și modelele de lenjerie. Mie mi-a fost rușine să îi spun tatei, doar am decis că fustele sunt pentru timpul liber și pantalonii pentru școală. Precizez că unele fuste cu care mergeam la școală erau până la genunchi, altele până în pământ.

În anul următor am început să primim, și eu, și colegii de clasă, meme-uri și statusuri obscene de la câțiva dintre colegii de clasă.

În clasa a șasea am primit și poze cu penisuri ale colegilor și textul „Care e mai tare?”. De râs sau plâns e că după ce au făcut turul colegelor, pozele au ajuns la dirigintă și aceasta le-a trimis mamelor celor doi băieți. Mamele au fost supărate, au spus că trebuia să fie anunțate fără să li se trimită așa o vulgaritate. Nici o măsură nu a fost luată.

La începutul clasei a șaptea, un coleg a scris pe tablă în pauză mare o lista de nume ce reprezentau actrițele lui preferate din filme pentru adulți. S-au dat note de la cunoscători.

În această primăvară, că tot a fost școala online, am primit tot de la colegi solicitări să trimit și eu poze nud, sexy, în lenjerie. Aici a fost prea mult și cu toată rușinea, i-am dat telefonul tatei. Am zis la toată lumea că tata l-a confiscat, deși eu l-am dat. Tata a trimis o poză cu el la bustul gol să rezolve cererea băieților Au mai fost părinți care au făcut la fel. Una din mamele băieților a făcut reclamație la directoare că nu trebuiau să îi trimită fiului ei poze cu burți goale și piepturi păroase de bărbat. Nici o măsură nu a fost luată.

Asta e doar clasa mea, alții au alte experiențe, de regulă nu spunem acasă astfel de lucruri. Eu una nu sunt pregătită să îmi explorez nici propria sexualitate, darămite pe a altora și cred că această decizie ar trebui să îmi fie respectată oricât de natural e corpul uman și cât de anatomic.

Știu că subiectul mesajului meu nu e unul plăcut, am cerut unui adult ajutor cu redactarea textului pentru că m-am înroșit și bâlbâit numai scriind despre asta.

Poate sunt eu prea sensibilă și pudică și exagerată că șterg în fiecare dimineață banca cu șervețele dezinfectante, pentru că nu știi cine ce a făcut pe banca ta (mai demult, un coleg a făcut pipi în clasă într-o sticlă de suc, a aruncat sticla la coș și a șters pe jos cu buretele cu care ștergem tabla, o colegă a aruncat buretele la sfârșitul zilei și a adus unul de acasă a două zi fiindcă ea urmă să fie elev de serviciu).

Părinți, vă rog să luați  lucrurile în serios, nu lăsați pe seama profesorilor acest tip de educație!

Imagine de Anemone123 de la Pixabay

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4268

67 comentarii

  1. Esti minunata si te iubesc, desi nu ne-am cunoscut. Ai o claritate extraordinara si o atitudine corecta. Niciodata sa nu ascunzi nimuc de parinti, te vor ajuta cu siguranta 🙂

    Bine lucrat, anunta mereu, imediat ce se intampla ceva ce nu e OK, sa poata lua masuri rapid.

    Te imbratisez 😉

    • Trist!!! Trist ca trebuie sa ne invatam copii sa se apere de alti copii!! Trist ca educatia multor copii este lasata in mana profesorilor….si mai trist ca trece intr-un plan secund.
      Bravo!!! Pentru curajul tau!! Pentru educatia primita!!
      Pentru puterea de a vorbi despre aceste lucruri!!

    • Pai a anuntat dar autoritatile nu au luat nici o masura. Acolo este problema.Cat timp nu se ia nici o masura punitiva acele personaje sunt oarecum incurajate sa faca in continuare. Halal diriginta..directoare…si la final parinti

    • Societatea, ne vrea niste roboti. Eu momentan am copil mic. Dar lucrez cu copii de toate varstele si ma ingrozesc cata libertate au ( baieti, fete) la absolut orice. Incluziv la cum ki se adreseaza mie fiin profesor. Nu am pretentia sa imi vorbeasca la persoana a 3 a ( sunt doar o amarata ee profesoara de inot), consider ca respectul inseamna altceva..dar imi pot vorbi la persoana a 3 a si injurandu ma fara probleme. Eu sunt omul care iau atitudine si nu sunt curioasa ca se supara mama ca am ridicat tonul la copil. Si copilul vede ca nu las garda jos nici in fata mamei sau a tatalui. Nu iti convine, nu mai vi si gata, dar din pacate nu toti isi permit luxul asta ( deja e un lux). Sunt profesori cu care sterg parintii pe jos si profesorul nu are ce face. Societatea ne vrea prosti si niste roboti. Scoala online, profesorul ramane fara autoritate, copilul trebuie sa aibe dreptate ca daca ii demonstrezi ca gresteste, i ai ranit sentimentele ( pe bune?). Ce popor conduci cel mai usor? Un popor prost!

      Si pe vremea mea se intampla asta, dar eu fiind mai baietoasa, incepeau bataile pana ne desparteau peofesorii. Dupa care isi rezolvau parintii treburile ( fara noi). Profesorul avea voie sa iti suspende activitatea la scoala de la 3 pana la 5 zile ( cu munca de curatenie prin scoala in timpul asta) ca sa te faci de ras intentionat in fata altor colegi. Nu au fost atatea sinucideri intre tineri si atata depresie.. erai cool pe atunci, acum esti deprimat.

      Parinti, invatati copiii sa fie oameni buni. Degeaba esti bun la scoala, cand in viata reala nu stii sa te comporti, la 30 de ani, nu o sa vina mama sa se certe cu sefu (poate chiar un fost coleg la cate i ai facut rau)

      Pregatitii copiii pt viata, perioada in care traim, nu le mai suflati atata in fund. Copilul meu la 1 an si 10 luni, stie sa roage frumos si sa fie bin cu alti copii, pt ca i le explic in situatie de un milion de ori pe zi. Si nu intelege de ce face doar el asa.

      La fel.cum.sunt baietii de tupeisti de la varste fragede, eu nu inteleg nici fetele la 9, 10 ani cu unghii false si machiaj pe fata. Poate si de acolo incep baietii sa fie mai atrasi.

      Totul.ar fi perfect daca s ar reintroduce uniforma ca macar de undeva sa se plece de la egal la egal.

      Multa putere draga copila si sa stii ca esti foarte bine crescuta si felicitari pt atitudinea matura de care dai dovada. Dar sa nu uiti ca tu vei fi mai puternica decat ei toti, tocmai din experientele pe care le acumulezi si din atitudinea corecta pe care o ai. Bravo!

    • Trist dar adevărat am o fetiță de aceeași vârstă cu tine și la ea in clasă se fac astfel de lucruri și ea era abuzată și verbal și fizic eu am luat atitudine dar îmi este mila de celelalte fete cărora le este frică sau rușine să le spună părinților,bravo ai avut mult curaj sa vb despre asta

    • Asa gandesc chiar si parintii care au o anumita pregatire si ai ramane uimita cu cata superficialitate este tratata problema. Din punctul meu de vedere educatia sexuala trebuie initiata de cand copilul intra in colectivitate, adica de la gradinita. Imi amintesc si acum prin cate grozavii am trecut inca din scoala generala. Dar ca sa se intample lucrul acesta, mentalitatile noastre trebuie sa se schimbe si este foarte greu din pacate.

  2. Esti un copil curajos, o fata minunata. Sa nu incetezi sa iti spui parerea si sa ceri ajutorul parintilor sau adultilor despre care crezi ca pot ajuta. Mi-e groaza ca imi trimit fetita la scoala, ca va merge undeva fara mine si nu voi fi langa ea sa o pazesc si feresc. Dar sper sa aiba o gandire sanatoasa si incredere in noi, iar noi sa fim suficient de destepti si sa stim sa o ajutam.
    Curaj! Te imbratisez!

    • Poate o sa fiu putin pe langa subiect, daaaaar din propria experiență consider necesar sa evidențiez că nu sunt de blamat doar băieții sau parintii acestora, asa cum reiese de aici. Câteva detalii de background: am făcut generala si liceul pe vremea Shakira, X-tina, într-o școala fără uniformă. Norocul generației noastre a fost că: nu aveam acces la internet aproape deloc si că nu aveam telefoane cu cameră. Altfel, sunt sigură că situația ar fi fost la fel încă de acum 17 ani. Pe de-o parte din cauza părinților, a lipsei de educație, a profesorilor care se feresc foarte tare de subiect, a hormonilor etc. Dar pe de altă parte și din cauza unor fete. Repet, din proprie experiență spun cum era pe vremea noastră, poate acum e altfel…… Dar mereu sunt cele care apreciază acest gen de atentie. Care numără palmele primite la fund și se laudă că e mai căutată. Care atunci când i se spune că „ești bună și te-as f….te” chicotește veselă si povesteste si altora ca e apreciată de golanul scolii. Sau, mai rau, care chiar provoaca. Am avut o colega de liceu care, ca sa spargă gheata în cl a 9a, venea cu revista Playboy la școală. Alta care avea sani mai mari venea intentionat decoltata si ne critica pe noi ca suntem subdezvoltate. De vină sunt, desigur, si aici, părinții. In cazul unora erau absenti, altii chiar le încurajau cu îmbrăcămintea zicand ca daca sunt frumoase trebuie sa se vadă. Asa in cl a 8a aveau iubiti de a 12a. …..Deci dacă sunteți mame sau tati de fete este foarte important sa le învățați sa se aprecieze la adevărata valoare. Sa nu vada in sâni un câștig. In interesul băieților pentru corpul lor un avantaj. Mi.e greu sa cred ca dacă niciuna nu ar răspunde favorabil, dacă toate ar fi scârbite si nu ar mai baga băieții deloc in seama, aceștia ar continua asa. Daca din 100 de fete una trimite poze in lenjerie sau se lasa pipaita pentru ca asa crede ca obține statutul de fata mare….se strica toata treaba. Tot pe vremea mea era motiv de lauda si pierderea virginitatii la varsta mica. Inseamna ca erai interesanta. Si nu vorbesc aici de scoala de cartier sau de vreun sat prapadit. Se intampla la liceu bun din centrul Brasovului. Eu am fost o ciudata la scoala, respinsa multi ani pentru ca nu eram cool sa merg la colturile de pipaiala cu toti slinosii. Am avut sprijin acasa si nu am derapat. Dar stiam de toate si aveam cu cine discuta. Daca parintii nu ar fi fost deschisi cu mine cine stie ce prostie ajungeam sa fac….. Acum sunt mama de baiat, de la 3 ani stie de parti intime, de faptul ca nimeni nu umbla prin hainele altuia, ca facem baie singuri, ca suntem diferiti etc. Info in limitele vârstei. Cu groaza ma gandesc cate o sa am de explicat când o sa inceapa scoala, pentru ca suntem putini cei care chiar ne batem capul cu astea.

    • cand am inceput eu clasa a 5-a, acum 30 de ani, toti baietii inclusiv eu am inceput sa pipam fetele.
      nici una din ele nu se lasa pipaita, unele plangeau etc
      aveam o colega care era mai inalta si mai solida decat noi si ne tragea niste palme de nu ne vedeam, dar si pe ea o pipaiam, ba faceam cu randul sa stam cu ea in banca, era ca un fel de challenge – cine poate sa suporte mai mult bataia si totusi sa o pipaie.
      ma ingrozesc cand imi amintesc ce faceam si cum le-am terorizat pe bietele colege – faceam asta pur si simplu pentru ca nimeni nu ne-a spus ca nu e ok ce facem.

      dar altceva voiam sa zic: sunt convins ca exista si fete cum spui tu, mai ales dupa o anumita varsta
      dar asta nu inseamna ca celelalte au vreo vina sau ca baietii sunt scuzati pentru ca sunt provocati si nu inseamna nici macar ca ele „si-o merita” – cineva (adult) ar trebui sa le educe si pe ele ca ceea ce fac este in primul rand in detrimentul lor.

    • Daca o fata din 100 raspunde unor avansuri parerea celor 99 ramase nu conteaza. Daca o prostituata sta la colt de strada si vinde de ce nu as fi si eu agresata ca doar sunt femeie si trec pe aceasi strada. Si eu aveam cativa colegi care pipaiau fetele si nu i-am incurajat niciodata , nici colegele mele, dar aveau ei o vecina care ii lasa sa o pipaie pentru tigari deci de ce nu si noi. Au incetat cand i-a batut fratele meu, batut bine. Un abuz e un abuz, agresorul nu are drept sau scuza, nu exista ” a facut ea ceva”. Si baietii sunt victime ,dar adevarul fie spus o fata nu poate viola un barbat, raportul de forta nu e egal. Si daca tu ca adult ai fost mai rebela nu inseamna ca nu exista fete cuminti si care nu se bucura de atentiile sexului opus indiferent de varsta.

    • Nu știu despre ce „liceu bun din Brasov” se vorbește aici dar și eu am terminat liceul în aceeași perioada și într-adevăr chiar la un liceu bun(informatica). Eu de asemenea lucruri nu am auzit în 5 ani de liceu și nu îmi pot imagina cum ar fi fost o astfel de experienta, am fost și eu ple nita peste fund de un coleg dar eu am ripostat și nu s-a mai întâmplat a doua oara. Nu cred ca este altceva de blamat în aceste situații decât educația proasta și faptul ca nu se poate riposta, nu exista masuri care se pot lua, sau nu se vor lua. Nu pot fi acuzate fetele pentru acțiunile băieților, nu putem sa acuzam în zilele noastre fetele ca se îmbracă într-un anumit fel și instiga, suntem o societate de oameni civilizați și nu ne putem lua după instinctele primare. Este nevoie de educație din partea părinților dar și școala trebuie sa se implice. Sa fim serioși, dacă astfel de episoade s-ar fi întâmplat într-o corporație de exemplu ar fi caz de hartuire sexuala, cunosc exemple, de ce nu putem avea aceleași legi și reguli și în școlile unde copiii noștrii învață.

    • Doamne Eliza du-te în tarile musulmane femeie și nu te mai întoarce. Băieții și bărbații nu au niciun drept sa pipăie fetele indiferent de cum se îmbracă acestea și ce comportament au! Niciunul! Să-ți fie clar.

    • @acum vad ca ești mama de băiat, as fi jurat pana sa termin Articolul. De-asta găsești scuze băieților. Femeie nu mai da vina pe fetite pt băieții scârboși și perverși, educa-ți fiul sa lase fetele în pace oricum ar fi ele. Eu sunt absolut convinsa ca, cu și fără fetite sexy și naive situația ar fi aceeași, pt ca eu nu aveam ușuratice în clasa ca tine și totuși băieții ne pipaiau, ne hartuiau și unii chiar amenințau. I-am urat toții anii de școală și mi-au făcut viata un calvar. Sper sa se facă scoli separate pe sexe, pt ca educația unor copii ori nu are efect, ori nu exista.

  3. Felicitari domnișoarei pentru inițiativă! Îmi pare tare rău pentru aceste experiențe pe care nimeni nu le merită! Este important să ții minte că acești colegi nu definesc existenta ta, chiar dacă acum așa pare. Îmbrățișări! Semnat: mamă mândră de dra de aproape 3 ani

    • Eu nu înțeleg de ce diriginta, nu a luat masuri. Acei băieți ar fi ajuns undeva cu media 5 la Purtare pentru aceste mizerii și poate și-ar fi dat seama ca au greșit. La fel de vinovați sunt și părinții acestor copii. Educația, de orice fel
      , e lipsa, în cazul lor.

  4. Este foarte greu sa reușești să te ridici împotriva agresorilor, mai ales la aceasta varsta. Atitudinea ta este de aplaudat. Bravo!
    Ar fi minunat ca și colegii tai, fete dar și băieți, sa ia atitudine, sa nu se lase manipulați, intimidați și atrași în astfel de practici.
    Sunt mama a doua fete ceva mai mici de vârstă decât tine. Îmi doresc să poată lua decizii corecte și să ceară ajutor atunci când sunt încolțite.
    Noi părinții trebuie sa fim foarte atenți și receptivi la tot ce este în jurul vostru. Sa va ajutam, sprijinim și sfătuim corect!

  5. Toate fetele am fost incercate, palme la fund, pipaieli, glume proaste. Eu sunt ferma si nu am acceptat asa ceva, dar sunt si colege, carora le facea placere. Si din cauza celor carora le face placere sufera si altele. Eu am 2 fetite si avem deja enciclopedia in casa, cu anatomia omului. Cea mare are 5 ani jumatate. Ma bucur ca parintii fetei sunt alaturi de ea.

    • De unde stii tu ca le facea placere sa fie abuzate, practic? Nu cumva erau tot niste copii sau nu intelegeau ce li se intampla sau asa se aparau? Nu cumva pateau ceva similar acasa si nu stiau altceva? Nu cumva nu erau educate, nu au avut noroc de parinti care sa le explice si invete, nu stiau, pur si simplu ce li se intampla? Nu din cauza celor carora le „face placere” sufera si altele, mi se pare foarte trist ca tot ele sunt de vina.

      Am patit niste chestii de nepovestit in scoala generala si in liceu, erau alte timpuri, era un cartier destul de urat si erau multi „golani” de cartier care pipaiau (si multe altele, nu e locul aici sa povestesc) toate fetele pe care puneau ochii. Multi dintre ei sunt in inchisoare acum, ca sa ne intelegem, inca de atunci, pe la 12 ani, erau foarte amenintatori. Nu am avut vreodata curaj sa le zic cu adevarat sa se opreasca si poate ca vreo colega credea ca imi place. O singura data am vrut sa fug si am primit o palma. O alta data am incercat sa ripostez si am primit un picior in burta. Nu imi placea, imi era frica. Dar ma prefaceam pentru ca imi era frica.

      Cred ca degeaba ai anatomia omului in casa, daca nu ai putina empatie. Sper ca nu am fost prea ferma 🙂 cu raspunsul meu, dar cred ca macar acum ca adulti putem sa incercam sa intelegem mai bine lucrurile astea si sa depasim momentul cu tot fetele sunt de vina. Si ca trebuie sa fie mai ferme. Ca trebuie sa ia atitudine, da, asta tot prin educatie obtinem, dar sa le condamnam daca nu o fac, desi au n motive, nu mi se pare deloc, dar deloc drept.

    • Wow! Cum termin articolul, o sun repede pe-a mea sa-i spun a nu stiu cata oara sa-mi spuna ce activitate are pe net (ca are libertate totala, bazata pe incredere), sa o rog sa nu imi ascunda lucuri, etc. Imi raspunde: nu mami, pai de ex mi-a dat unu hate la un clip facut pe gatcha, postat pe tik tok (nu ma intrebati, eu nu am intrat niciodata, dar ea stie sa nu posteze cu fata, cu locuri identificabile, doar privat unele lucruri, etc), „a spus ca cine foloseste gatcha live e prost, sa suga”..ceva de genul. I-am dat block si report. Nu i-am zis nimic, nu are sens sa raspunzi cu aceeasi moneda. Block si report, mami. Gata. ?

    • Vad din comentarii ca se presupune ca unor fete le-ar face placere. Este ca si cum ai zice daca ai fost abuzat sexual deci ai facut sex ti-a facut placere. Inteleg ca nu se stie diferenta dintre placere si nevoia de validare. Daca din curiozitate ati vedea cateva statistici cu abuzurile in familie ati intelege cum este posibil ca un copil nu o „fetita” sa provoace. Acela este un copil chiar daca a crescut prematur si are nevoie de validare, o validare incorecta pentru ca nu a fost educata in mod corespunzator. Atata timp cat societatea este partasa si alcatuieste o asemenea mentalitate abuzurile nu se vor opri.

  6. Felicitari tie pentru atitudine si parintilor pentru felul in care te-au crescut! Continua sa vorbesti si sa ceri ajutor adultilor. Noi impreuna cu voi putem schimba ceva! Sunt si eu mamica unei fetite care urmeaza sa inceapa scoala si desi stiu ca nu o pot feri de toate relele, o voi incuraja sa imi vorbeasca cat mai deschis ca sa o pot sustine in momente dificile.

    • Bravo pentru relatia cu parintii, tatal tau pare super. Si eu, acum 20+ ani cred, aveam o colega in generala care dintr-a 4a pana intr-a 8a a lasat baietii sa o pipaie peste tot…si chicotea; ea mereu le gasea scuze si nu riposta. Imi aduc aminte cum in pauza se plimba in mod intentionat printe bancile colegilor baieti mai „cool”; probabil nu stia ca nu e ok ceea ce se intampla cu toate ca ii spusesem sa se opreasca. E foarte important sa ai o relatie stransa cu parintii, sa ai cu cine discuta. Si eu eram sincera cu parintii mei si le povesteam de toate. De la mama am stiut tot – deci sa fac chestii gresite din curiozitate nu am facut; iar tata mi-a spus un lucru ” daca vor sa puna mana pe tine, le dai un cap in gura si un genunchi intre picioare”. m-am limitat la genunchi, o singura data au incercat si nu le-a mai trebuit; partea trista e ca a doua zi baiatul a venit cu mama lui la scoala sa se planga educatoarei. Nu s-a intamplat nimic

  7. Ma bucur ca ati publicat mesajul ei, sa ajunga la cat mai multe persoane. Sper doar sa nu mai primeasca fata mesaje de la “binevoitori” sau sa ii fie demascata identitatea, asa cum s-a intamplat si pe grup. Cand am citit postarea, mi s-a facut greata, gandindu-ma ca aceste lucruri i s-ar putea intampla si fetitei noastre si ca nu ar avea curaj sa ne spuna. I-am spus si tatalui despre postare, pentru a ii sublinia, inca o data, cat de important e sa aiba incredere in noi, sa stie ca ne poate spuna orice, fara ca noi sa o judecam/certam/pedepsim. Mi-ar placea ca si parintii baietilor sa vada aceasta postare si sa isi dea seama ca nu e acceptabil. Mi-as dori foarte mult ca acest tip de comportament sa dispara, sau macar sa fie exceptia si nu regula.

  8. Uff, ma intristeaza foarte mult sa vad ca lucrurile nu s-au schimbat deloc de cand eram eu adolescenta, ba chiar s-au inrait.

    Dar multe felicitari si incurajari domnisoarei care a avut curajul sa scrie randurile de mai sus, avem nevoie de cat mai multe voci ca tine si as vrea sa stii ca te apreciem foarte mult. Am aratat articolul mai multor prietene si toate m-au rugat sa te felicit si incurajez. 🙂

    Cele mai mari vinovate in toate povestea asta imi par mamele de baieti. Faptul ca o femeie in toata firea – care sigur a avut si ea de infruntat asemenea comportamente in adolescenta – alege sa faca reclamatie unui tata care isi protejeaza copilul in loc sa ii explice baiatului ei ca ceea ce perpetueaza el se numeste hartuire sexuala ma face sa ma infurii groaznic. Dar stiu ca asta vine din rusinea acelor femei fata de propriul corp, vine din educatia sexuala precara (sau inexistenta) pe care cel mai probabil au primit-o si ele si din toate spaimele reprimate.

    Traim inca intr-o societate in care totul e vina femeii si femeile perpetueaza aceasta mentalitate mai abitir decat toata lumea. Pentru ca e mai usor sa faca asta decat sa se uite inauntru lor si sa confrunte rusinea si traumele prin care au trecut si ele in adolescenta. Ah si e mult mai usor sa dai vina pe altcineva decat sa admiti ca poate nu ti-ai crescut tu baiatul cum trebuie. Dar nu e niciodata vina ei ca el nu este capabil sa respecte o fata.

    Mult curaj si multe experiente frumoase! Te imbratisez cu drag!

    PS: sa stii ca inca sunt in lumea asta baieti/barbati crescuti cum trebuie. 🙂

    • “Cele mai vinovate sunt mamele de băieți” și, trei rânduri mai încolo “trăim intr-o societate in care totul e vina femeii…” Genial!

    • DE acord ca multa vin o poarta mamele de baieti. Miaca-mea acum 4 ani a facut o cadere psihica de a trebuit internata la psihiatrie 2 saptamani. e cadru didactic si un elev din clasa a 6-a i-a bagat mana sub fista si a prins-o strans de fese si vagin, ea instinctual i-a tras o palma de i-a lasat urma rosie pe fata. A venit politia, parintii cu o falca in cer alta in pamant, camna mama era vinovata ca a „batut” un elev. Vinovata a iesit mama ca de ce a lovit. Caderea prihica a provocat-o urmatorul dialog intre mama mea si scroafa ce e „mama” baiatului:
      mama: – Vi se pare normal ce a facut? Si eu am un fiu si sa aflu ca a facut asa ceva unei femei nu stiu ce i-as face
      scroafa: – Da` care-i problema doamna? ce? te-a calarit? ii si el baiat si ii curios
      mda… niste parinti de rahat pot face din niste copii inocenti niste oameni de rahat

    • Cred ca mai politically correct ar fi sa spunem ca mamele de baieti pot face diferentza si diminua agresivitatea din societatea romaneasca, prin a nu-si urechi/lovi fiul dar si prin a nu accepta agresiunea fizica si mai ales emotionala de la sot/soacra/parintii proprii.
      Din pacate nici mamele de fete nu o duc mai bine si rezultatul se vede…

  9. Da, imi amintesc si eu problemele acestea. Si cel mai trist lucru din toate e ca imi amintesc de parintii de baieti care considerau normale magariile baietilor. Tata a decis sa schimb scoala in final. A incercat sa discute cu parintii fetelor, cu parintii baietilor, cu diriginta si cu administratia scolii. Am schimbat o scoala de cartier destul de buna, pe una centrala f buna. Si in scoala respectiva erau probleme, dar cumva clasele erau aranjate “aia rai cu aia rai”, “ aia cumintei, cu aia cumintei”-nu asa rezolvi problema, dar o ocoloesti.

    • Exact la asta ma gândeam si eu, transferul ar fi o soluție pentru fata, cel puțin pe moment. Nu e peste tot la fel, la școala mea nu prea se întâmpla asa ceva, era cea mai bună școală din oraș, fițe cât cuprinde, dar copiii erau cuminți, preocupati de școală si de meditații. Știu, e nedrept sa facă tot ea sacrificiul cu mutarea la altă școală, dar liniștea e mai importantă.

  10. Am citit acest articol. Mă uimește că nu se pleacă de la bază.
    Numai plânsete și, nimic concret.
    Păi, cum e posibil să aibă copiii telefoane de vârste atât de mici.
    Și eu sunt mamă și bunică de fete.
    Din articol ar reieși că doar băieții sunt needucati și fetele educate.
    Nu este adevărat.

    Există doar copii needucati și profesori care nu știu să exercite corect autoritatea.
    Părinții care se ocupă de educația copiilor au rezultate .

    Trăiesc de 20 de ani în Franța, dar nu am pierdut legătura cu România.
    Sa nu va imaginați că nu există derapaje și în acest sistem educațional atât de diferit de cel din România, dar profesorii care au probleme in a- si exercita autoritatea fac formări, toată vara.
    Mulți renunță la meserie, dacă văd ca nu reușesc.
    Este o mare problemă în România și nu numai.
    Violența în rândul copiilor a crescut, dar trebuie aplicate măsuri pentru a- i micșora, fie răspândirea ei, fie gradul infracțiunii.
    Intr- un sistem inert unde măsurile sunt zero, mi se pare că părinții nu- si asumă responsabilitatea de a- si apară copiii cum trebuie.
    Ce fac comitetele de părinți?
    Cum adică toți copiii au văzut…și apoi a văzut și diriginta?
    Și, vai…nu s- a luat nicio măsură!!
    Dar, părinții de ce nu s- au mobilizat?
    Cine erau acei băieți?
    Ce fac părinții lor?
    Au fost atenționați?
    Asta înseamnă lipsa de comunicare.
    De ce trebuie să apară astfel de articole miorlăite, mă întreb dacă este adevărat?!
    Atâta timp cât Părinții se vor pune la treabă, vor dispare acești rebeli.
    Nu cu plansete și miorlaieli se menține disciplina, ci cu corecții și cu o altitudine cât mai luptătoare.
    Păi, hai să așteptăm să ne bată, să violeze , să fure etc.
    Trebuie să fim combativi pentru a fi preventivi.
    Terminați cu miorlăiala.
    Treceți la fapte!

    • Foarte adevarat! Sa fiu in locul parintilor fetei as merge pana in panzele albe sa schimb situatia asta.
      Traiesc in alta tara dar am prieteni multi in Romania, parinti de copii scolari. Se plang toti dar nu face unu nimic.
      Nu stiu cum puteti rabda sa va fie tratati copii in halu asta si sa nu ziceti nimic?Cand o sa vad o demonstratie de parinti in fata scolii cerand dreptate? Cerand conditii decente de invatamant? Cerand sapun si hartie igienica la baie???

    • Nu va suparati, dar nu mi s-a parut deloc o miorlaiala. Imaginati-va cam ce feedback oferiti fetei in cauza, care expune (si se expune) o situatie atat de des intalnita si necombatuta, din pacate. Profesorii pot face ei formari saracii tot anul, nu doar vara, in vacanta, si tot nu vor reusi sa educe sau sa schimbe ce nu se educa si acasa. Asta e realitatea. Atat baietii care fac ce fac, cat si fetele care „accepta chiar cu placere” mizeriile astea au parinti, nu? Daca ar fi educati cum trebuie DE ACASA, de mici, si unii si altii, nu s-ar mai intampla asa ceva, sau, cel putin, ar fi exceptii si nu regula. Plus de asta, mai e vorba si de mentalitatea unei societati bolnave (si nu ma refer doar la a noastra), caci si noi daca am fi fost educati cum trebuie nu mai aveam nevoie sa purtam discutii de genul asta, nu? De aceea gestul fetei ar trebui aplaudat si incurajat, si nu catalogat drept miorlaiala, ca e departe de asa ceva. E ca si cum ati invinui-o in plus, din nou, dupa ce ca a avut curajul de a sta impotriva curentului, ca nu face nimic. Urat.

  11. De acord cu Pop Nora. Parintii si educatorii, de teama acuzatiilor de abuz, nu-si mai impun autoritatea. Mi-e groaza de adultii de maine, de la orice palier social. Mai ales de cei din straturile de sus. Nu, coruptia morala nu va disparea, dimporiva, se va amplifica. Vor avea de lucru si de castigat toti Epsteinii lumii de maine.

    DACA parintii nu-si iau in serios rolul de parinti si nu opresc deriva.

    • Bravo, domnișoară! Felicitări și părinților care te-au crescut și care ți-au ddat educație!

    • @Camelia, poate ar fi momentul sa incetam cu apelativul „domnisoara”. Mi se pare grotesc si dintr-o epoca in care virginitatea era ridicata la rang suprem. Daca baietii sunt domni la 13 ani si fetele sunt doamne.

  12. E foarte bine ca are incredere in parintii ei si ca a avut curajul sa vorbeasca despre asta. Cand eu eram eleva, acum vreo 7 ani, multe se intamplau, putine se povesteau. E important ca astfel de intamplari sa ajunga la urechile parintilor si profesorilor ca sa se poata face ceva. Incredibila atitudinea acelor mame, a caror principala problema era pieptul paros al tatalui….

  13. Imi amintesc de perioada claselor 5-8 cand baietii ne trageau palme la fund sau ne ridicau rochitele, fustele, ne pipaiau pe sani, fund.
    Lucrurile astea se intamplau si in urma cu multi ani, mai exact vreo 12 ani de atunci.
    Atunci nu se punea asa mult accent pe hartuire sexuala…se considera o joaca si cum am citit mai sus erau fete carora le placeau pentru ca le bagau baietii in seama si se simteau vaaaai sexy si cautate de baieti. Atunci nu vedeam lucrurile asa, nu o vedeam ca pe o hartuire, dar mereu am urat cand luam palme la fund si am luat pana in ziua in care m am intors si l-am pocnit pe respectivul cu pumnul in nas. Mi s-a pus eticheta de nasoala scolii si ca sunt salbatica si asa am ramas pana am terminat scoala generala…o salbatica ce n-a mai primit palme la fund pentru ca n-am mai acceptat.

  14. Sunt mama de baieti. Open-minded zic eu. La curent cu destule. Nu apelez la pedepse fizice. Si sper din toata inima ca ai mei baieti sa nu fie ultimii din seria barbatilor adevarati de alta data. Daaaar, dar daca eram in locul mamelor acelor baieti, ma gandeam de 1005 ori si, daca inima imi spunea ca nu exista alta solutie, imi asumam si puneam la propriu parul pe ei. La aceasta varsta, al’ mai puternic face jocul. Si ceilalti il joaca. Daca nu ai fost in stare sau nu te-a preocupat pana la 10-12 educatia propriului copil, si daca nu esti vreun fin psiholog sau cu cursuri de parenting la activ, recurgi la metoda straveche cu care nu sunt de acord in principiu, dar care am vazut cu ochii mei ca a dat roade. La copii din aceasta generatie, nu de acum 30 de ani! Nu vrem sa recunoastem, dar daca ai plecat pe un drum in educatia copilului, exista situatii in care nu te mai poti intoarce. Si esti fortat sa faci niste chestii. Multe dintre ele nasoale. Iti asumi sa te ignore la batranete, sa te urasca la adolescenta, dar il transformi in ce are societatea nevoie. Puteti sa dati cu pietre daca considerati sau sa stearga adminul comentariul!

  15. Fiica-mea de 13 ani da share pe instagram la infografice care prezinta ce inseamna „CONSENT” in orice situatie mai mult sau mai putin sexuala. Te face sa te intrebi, de ce? Pai tocmai din cauza situatiilor ilustrate mai sus. Baietii nu au limite, nu sunt educati corespunzator acasa.Din pacate multe mame de baieti nu realizeaza ca al lor copil a crescut, il cred inca mic si nevinovat, arunca vina pe fetele agresate cand feciorul calca o limita de pudoare sau buna cuviinta sau in cel mai bun caz insinueaza ca ….sunt amandoi de vina (sau ca exagerea ele, ‘ala nu e abuz, nu e nicio agresiune acolo, nu i-a facut nimic, doar glumea’). Nimeni nu face nimic, asa este, asa era si pe vremea mea, asa e si acum. Victimile ajung sa fie ele marginalizate, pentru ca societatea accepta drept normal acest abuz, indiferent de haina pe care o imbraca. Cea care vorbeste, sau care ia decizii bazate pe abuzul resimtit, este indepartata. Abuzatorului nu ii se explica nimic. Acasa este inteles si i se plange de mila… educatia sexuala (inclusiv conceptul de „consent”) este inexistenta.
    Trebuie facut ceva, macar pentru fetitele astea, daca ptr noi e prea tarziu. Nu toate generatiile trebuie sa se simta abuzate doar ptr ca …baietii sunt baieti… 🙁 Bineinteles, nu sunt toti baietii asa, unele dintre noi incercam sa ii si educam potrivit , sa trecem peste pudoare, sa incercam sa acceptam ca au crescut… Ar fi bine sa faca toate asta.

  16. La 13 ani sarbatoream revolutia iar baietii tot aceleasi obiceiuri aveau: erau penisuri desenate pe pereti, pipait fetele, mesaje la adresa lor, intrat peste mine in toaleta (alea turcesti, ce amintire…), si cu cat era fata mai sensibila /afectata, cu atat mai mult insistau.
    Problema nu e internetul si interzisul lor, problema e de la educatie si de la lipsa de reactivitate a parintilor si cadrelor didactice.
    Sunt plecata din Romania, copila de aproape 13 ani, si avut cateva incidente asemanatoare (dar mai nevinovate decat tzine minte capul si emotiile mele de la ai mei 13 ani): cadrul didactic a ridicat imediat elevul in picioare, i-a facut morala si explicat pana a ajuns sa se inroseasca baiatul, parinte a fost informat. Am deschis discutia in grup de mame expate si au punctat problema mai des intalnita in segmentul a 2 natzii – si mi-a fost rusine: educatia e din familie iar pe la romani inca e tabu sa explice parintele numele de penis, vulva, ca sunt parti intime si ca nu se expun, ca se spala in fiecare seara de fiecare cu usa inchisa la baie, ca frica nu are ce cauta in viata, ca umilinta si injosirea celuilalt nu are ce cauta in viata.

  17. Poate ca „mamele de baieti sunt vinovatele” este prea mult, prea abrupt si deloc constructiv spus, asa ca as refraza astfel: „solutia pentru o adevarata schimbare in aceasta problema o au mamele de baieti”. Mamele sunt acelea care cunosc fenomenul din perspectiva victimei si pot explica cel mai bine ce impact are o astfel de agresiune asupra unei fetite si tot ele sunt (mai) inzestrate cu darul educatiei. Tatii, familia extinsa si scoala pot ajuta, bineinteles.

    • De aceea, educatia se face la scoala de profesionisti. Acasa pot fi mame sau tati cu traume sau probleme, care sa distruga efectiv orice temelie sanatoasa pentru copil. Vedeti comentariile Elizei de mai sus. Ce isi va invata baiatul? Ca unele fete sunt de vina ca accepta si ca cele care citesc playboy la liceu sunt parasute, ca asa era pe vremea ei. Aici ar interveni scoala care i-ar invata despre consimtamant, ceva ce Eliza nu stie desi e mama. Educatia sexuala NU se face corect in familie! Toata generatia neascuta in anii 90 a primit zero educatie sexuala, si poate sa confirme oricare.

  18. Eram de vârsta domnișoarei care a scris articolul, acum 13 ani, când doi băieți mai mari, din clasa a 10-a, au considerat de buna cuviință și perfect normal să mă traga cu forța în spatele școlii și să îmi facă poze. Pe vremea aia se făceau pozele cu aparatul foto, vă dați seama că au premeditat mizeria. M-am zbătut cât am putut, până am scăpat. De ce nu m-am dus în secunda în doi la profesori, părinți? Nu știu…om adult și în toată firea acum, mă judec tare mult pentru faptul că n-am avut curaj să spun ce mi se întâmplă. Unul dintre colegii cu pricina avea o plăcere deosebită ca de fiecare dată când mă vedea să-mi dea câte o plamă peste fund așa, în fugă, spre deliciul colegilor din jur care vedeau scena. Eram terorizată că dacă vin la școală, plec de la școală sau mă duc la baie, îl întâlnesc și mă umilește. Astfel că n-am mai ieșit în pauze o vreme. Asta vara, fiindcă iarna, chiar dacă erau hainele groase și n-aveau acces la ce-i interesa, erai luată pe sus și îngrămădită într-un șanț, unde erai batută cu zăpada. Totul ca o formă de distracție, de afirmare a puterii. Sună dur ce zic, însă exact așa era, nu am exagerat niciun cuvânt în descrierea mea. Mi-a fost rușine, încă îmi e. Nu mă învățase nimeni că pot să am o voce, eram un copil slab din punct de vedere psihic, cu stima de sine foarte jos. Într-un final m-am dus la dirigintă plângând, când un coleg de clasă și-a făcut și el curaj, văzând exemplul colegilor mai mari, și mi-a pus mâna pe fund pentru că, nu-i așa, și lui i se cuvenea. S-au oprit după asta. De ce am așteptat atât? Unii ar zice pentru că-mi plăcea…Sincer vă spun, mi-era frică de faptul că tot eu o să fiu judecată, era ceva atât de rușinos în capul meu încât nu puteam admite că mi se întâmplă mie, fată de 10 la toate materiile. Vă dați seama ce simt copiii care trec prin abuzuri mult, infinit mai grave. Părinții mei nu știu nici în ziua de azi de teroarea de la școală. E vorba de educație, profesorii sunt depășiți, părinții sunt depășiți, avem nevoie de ore speciale, ținute de oameni capabili, cu empatie, cu studii în psihologia copilului, care să țină cu simț de răspundere astfel de cursuri de educație sexuală. E un subiect prea sensibil în cultura noastră ca să ne permitem să lăsăm pe oricine să educe copiii, cu atât mai puțin să lăsăm pe seama internetului asta. Pănă la urmă, dacă ne gândim bine, toate mizeriile, porcăriile și primele filme porno mulți dintre noi la școală le-am văzut, la alți colegi. Acest lucru încă e valabil și azi, doar ca accesul la informație e mult mai facil, so brace for impact.

  19. Ma ingrozeste cat de multe femei au raspuns acestui articol gasind scuze pentru agresiunile sexuale prin care trec si au trecut atat de multe fete si femei in Romania. Cand vorbesc despre rape culture, la asta ma refer. Ma refer la baieti carora nu le pasa de cat de multe ori le dai de inteles ca nu vrei sa ai de-a face cu ei, te vor plesni peste fund si pipaii la scoala. Cand incerci sa-i plesnesti, vor fugi razand si vor continua sa faca asta ziua urmatoare. Ma refer la propriile experiente, cat si cele ale femeilor din jurul meu. Doar pentru ca unor fete le place si apreciaza acest tip de atentie (procentajul fiind unul mult prea mic), de ce credeti ca e in regula pentru baieti sa faca asta cu orice fata? Daca ii place tipul acesta de atentie si cat timp isi da consimtamantul, poate face ce vrea atata timp cat nu e ranita si nu raneste pe nimeni. Nu cunosc femeie din Romania care sa nu fi fost agresata sexual. Am fost agresata si hartuita sexual de cand aveam 12 ani. Am fost si violata. Daca nu era clar pana acum, nu mi-am dat consimtamantul in niciunul dintre cazuri. Si faptul ca orice fiinta, in special FEMEI, ar gasi scuze pentru baietii si barbatii care fac asta ma dezgusta profund. Sper doar ca baietii vostri vor fi invatati despre importanta consimtamantului si vor respecta fetele si femeile din jurul lor. Ma bucur profund ca nu mai locuiesc in Romania, parca pe zi ce trece aud despre un nou caz de viol sau agresiune sexuala.

    • Tocmai mi-am amintit de cand eram la gradinita, baia era comuna, mergeam sa imi fac nevoile si doi baieti m-au tras de rocie si chiloti sa ma vada goala. Aveam 5 sau 6 ani. La asta ma refer cand vorbesc de rape culture.

  20. Vazut acum prin ochi de parinte (de fata si baiat) mi se pare ingrozitoare situatia actuala. In mare, problemele sunt din pacate aceleasi cu care ne confruntam si noi acum niste ani (am facut liceul intre 1999-2003), DAR cu o mare diferenta: acum totul este live, toti copiii au telefoane cu camere video, toti au internet la discretie, iar tot ceea ce inainte ramanea cumva intre peretii unei clase sau ai unei scoli, acum devine viral extrem de repede. Iar asta ii pune pe adolescenti intr-un pericol nemaiintalnit pana acum. Ponderea sinuciderilor din cauza umilirii publice a crescut enorm (nu ca ar putea fi comparata cu altceva, situatia este inca total recenta pentru specia noastra).
    Iar situatia profesorilor este si ea ingrata. Sunt de parere ca trebuie intervenit si din partea profesorilor, dar si din partea parintilor, cand situatii de genul celor descrise mai sus apar. Insa stiu si inteleg si punctul de vedere al unor profesori care spun ca nu isi permit sa intervina. Si vreau sa explic inainte de a primi oua si rosii virtuale: in generatia noastra profesorii inca se mai bucurau de respect din partea parintilor si a copiilor. Acum, si povestesc ce am auzit de la o prietena care este profesoara la liceu, niciun profesor nu mai indrazneste sa spuna ceva elevilor de teama de a nu fi filmat si pus online pentru amuzamentul tuturor adolescentilor. Si, ceea ce este si mai grav, multi parinti, de genul mamei care a spus baiatului ca trebuie sa vina la scoala pentru „toate prostele si prostiile” vin cu un curaj frate cu nesimtirea sa ii traga pe profesori la raspundere pentru acuzatii primite din partea copilului. Iar majoritatea sunt aberante. Efectiv a ajuns sa le fie teama de parinti, care vin si fac scandal la scoala pentru ca odrasla s-a plans acasa ca „nasolu’ ala de mate (sic) vrea sa ii fac eu nush ce matrice”.
    Hartuire sexuala se facea si pe vremea mea, mai ales in generala. Dar si la liceu, cu mentiunea ca la liceu lucrurile stateau un pic diferit, erai cumva santajat cu statutul de „cool” sau „tocilar”. Tu alegeai, in functie de cum reactionai la hartuire. Presupun ca toti suntem de acord ca asa ceva este inadmisibil, indiferent ca nu toate fetele protestau. Unele poate nu protestau de teama sa nu fie considerate „incuiate, mironosite”, etc. Iar altele pur si simplu de frica. Eu am facut parte din categoria „tocilarelor”. Nu am dus lipsa de atentie din partea baietilor, desi uneori tare mi-as fi dorit sa trec neobservata, insa nu toleram abuzurile. Spuneam acasa sau profesorilor, plus ca am fost mereu un copil vocal, nu am suferit in tacere. Si de regula ma evitau din aceasta cauza. Insa la liceu situatia s-a schimbat, in sensul ca acum primeai tot felul de „oferte” ca sa fii admis in cercul „cool”. Sa fumezi cu grupurile cool, sa stai cu baietii cool…. etc. Am refuzat avansurile, prin urmare am primit eticheta de „fraiera”. Nu m-a deranjat si mi-am vazut de treburile mele si prietenele mele, care gandeau la fel ca mine. Insa ma gandesc acum, mama fiind, ca trebuie cumva sa imi obisnuiesc copiii sa nu le pese de ce zic ceilalti, de peer pressure, sa faca ceea ce considera ei ca este corect, si sa nu incalce limitele celorlalti, dar nici sa nu permita incalcarea limitelor proprii. Sa stie ce inseamna consimtamant, de ambele parti, si sa aibe incredere in parinti, pentru a spune acasa prin ce trec. Usor de zis, greu de facut.. sper sa avem intelepciunea necesara pentru a le fi alaturi. Si sper ca parintii sa inceapa, usor-usor, sa se mai lumineze si ei, si sa isi educe copiii pe masura timpului in care traiesc, si nu dupa mentalitati de acum secole.

  21. Buna ,
    Ma regasesc total in acest post in anii mei de liceu, si eu eram acea fata care incercam sa nu ies in evidenta dar baietii tot incercau sa ma pipaie chiar daca nu aveam fusta sau decolteu ( ca unii aici zic ca fetele provoaca prin imbracaminte ) ,era trend ,ca erau sani mici sau mari ei tot sa pipaie ca atunci erau cei mai “cool” ca reuseau sa faca acest lucru. Iar ca fata rar reuseam sa prevad sau sa reactionez cumva sa nu se intample pentru ca se intampla cand nici nu ma asteptam, dar imi faceam auzita nemultumirea gestului lor dezgustator, raspunsul lor fiind “ am glumit, no ce-i asa mare lucru”
    Iar la parinti nu am mers sa spun pentru ca erau prea ocupati cu viata grea ?, iar la profesori iara nu am mers pt ca era asa cumva jenant sa mergi sa spui “cutare mi-a atins sanii sau fundul” , l-am privit ca pe un gest copilaresc si am mers mai departe , am stiut ca e o etapa care se va sfarsi. Dar Pentru ca am aratat ca nu accept gestul lor a devenit oarecum mai rar spre finalul liceului.
    Oricum well done fetitei ca a avut curaj sa spuna parintilor ce se intampla din pacate e lumea in care traim si se trece usor peste lucruri de genul acesta , rezultatul din pacate fiind adulti cu caracter mic si zero constiinta.
    Din pacate, aceasta fetita e exemplul bun, pozitiv a unei minoritati de adulti in devenire cu caracter umil si coloana vertebrala si principii de viata sanatoase DACA nu o sa se lase lezata de actiunile celorlati.
    Ramai puternica suflet bun!!!

  22. Incredibil cate femei cu probleme au comentat. Femei care gasesc scuze si dau vina pe niste fete, noaptea mintii. Mergeti la psiholog inainte sa procreati, nu e deloc in regula! In plus articolul + toate comentariile ne arata ce face lipsa educatiei sexuale in scoli! Daca ar invata civilizat la ora, le-ar pieri si din curiozitatea varstei si ar invata despre consimtamant si fetele si baietii. Rusine femeilor care au dat vina pe fete. @Eliza, daca erau fete la liceu care aveau revista playboy, ce? Nu cumva erai frustrata ca te tineau din scurt parintii? Cuvantul cheie este CONSIMTAMANTUL adecvat varstei, desigur!

  23. Din pacate sunt multe astfel de intamplari. Constat ca unii baieti au ramas cu acest comportament si la maturitate.

    Imi amintesc de micile oglinzi legate cu sireturi pe adidasi de catre baieti pentru a vedea ce aveam pe sub fuste sau rochite. Ce-i drept toate fetele se orientasera rapid catre pantaloni, fustele si rochiile fiind de ocazie.

    Pentru astefel de situatii si multe altele am creat grupul De la sex la dragoste ( https://www.facebook.com/groups/delasexladragoste) si blogul cu acelasi nume, unde incerc sa educ publicul.

    Constat ca in jurul nostru este din ce in ce mai putina dragoste si mai mult razboi( de putere, financiar, psihologic, religios).

    Incep sa cred din ce in ce mai tare ca parintii sunt primii care au nevoie de o educatie speciala, printre care si educatie sexuala, pentru ca ei ulterior sa poata transmite copiiilor informatiile corecte.

    Sau, ar fi bine ca adultii sa recunoasta faptul ca nu se simt comfortabili cand vorbesc despre intimitate, limite si alte teme din educatia sexuala si sa accepte ca un alt adult specializat in acesta educatie poate si vrea sa contribuie la buna dezvoltare a copiilor.

  24. Citind m-au luat fiorii, pentru ca acum – femeie de 30 de ani – ma uit inapoi la perioada gimnaziala si identific momente de genul. Nu era social media pe vremea mea, dar baietii dadeau palme la fund fetelor, le ridicau fustele, etc.
    Si ma gandesc cu frica, cum va fi perioada respectiva pentru fetita mea, si ce pot face eu ca mama sa o pregatesc sa infrunte o asemena societate. Dar cel mai important aspect imi pare faptul ca copilul trebuie sa comunice cu parintii cand ceva este dubios.
    La noi era o frica de spus parintilor, sa speram ca reusim sa schimbam noi asta <3

    Multumim pentru distrubuire si pentru curajul fetei de a trage un semnal de alarma. Est extraodinar de puternica <3

  25. Nu băieții s-au doar băieții sunt problema. Toți … Părinți , profesori , elevi , comunitate ,tot .. lipsa educației ….și dacă profesorul nu poate să se impună cu respect ci sa arunce matza in ograda părintelui … Mi se pare deplasat . E foarte trist ce se întâmplă …. dar toți ,absolut toți …fete băieți , părinți , profesori , psihologi , directori de școli etc .. toți …trebuie sa ” lucreze ” împreună la asta .. cei cu pricina … Sa fie implicați în proiecte interesante , sa vadă lucrurile altfel ..sau învățați să le vadă altfel .. daca vine profesorul și directorul lângă el și îl ajută să îl implice în proiecte și acțiuni …toate vin ca un tăvălug ….dintr o lipsă mare …lipsa imensa de altă afecțiune .. mie mi e milă de sărmanii copii .. fie ei băieți sau fete .. nu are nimeni timp sa stea de vorbă cu ei …nici părinți , nici cadre …nici nimeni … Și culmea apoi explodează bomba și ce facem…dezbatem dezbatem dezbatem …și arătăm cu degetul … E trist că s a ținut tăcerea până acuma și e trist că judecam și arătăm cu degetul …lucrurile astea se întâmplă zi de zi ..la copii mici și mari …. Etichetam …băieții …fac asta …și fetele fac multe … De ajung băieții in depresii când sunt mai mari … Dezechilibrul e peste tot …dar puneți punct ..luați atitudine …mergeți mai departe , rezolvați problema …nu așteptați că altcineva sa o rezolve . Insistați să rezolvați .. cereți ajutor și nu vă dați bătuți .. împreună putem rezolva lucruri multe . Toate le putem rezolva cu bunăvoință , dragoste , implicare 100% , răbdare , empatie … Sănătate maxima ! Doamne ajuta sa fie calea dreaptă și luminată pentru toți . !

  26. Cumva mă amuză și totodată mă întristează comentariile. Este destul de clar că majoritatea oamenilor care nu mai au copii adolescenți sau măcar pre-puberi sunt lipsiți de orice noțiune asupra a ceea ce se întâmplă în școli sau în grupurile de elevi. Sigur, sunt oripilați când aud de vreun caz șocant la știri, gen un elev și-a incendiat colegul, sau un minor a înjunghiat pe stradă un altul, sau două adolescente au fost filmate în timp ce se băteau etc. Dar cam atât.
    Sunt cadru didactic, de specializare consilier școlar, sau după denumirea extra pompoasă: profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică – lua-m-ai, Doamne. Am lucrat în 4 școli distincte: 2 școli gimnaziale și 2 licee tehnologice (ce aveau arondate structuri de gimnaziu și nivel primar).
    Încep cumva să despic firul, atât legat de ce spune domnișoara de 13 ani, cât și de răspunsul liceanului Alin.
    O să abordez mai întâi gramatica și exprimarea domnișorului, pentru că am văzut comentarii pline de scepticism care spun că un elev la 17 ani nu se poate exprima așa: înainte de prima mea oră de consiliere (clasa a IX-a) la unul din licee a trebuit să mă asigur că dintr-o clasă de 30 de elevi, toți știau să scrie și să citească (nici nu exagerez, nici nu glumesc). Cinci inși erau agramați, încă 4 analfabeți cu totul. Cumva decorativi, să fie la număr, căci altfel s-ar fi desființat clasele de la care au venit. Pentru cine nu știe, în mediile mai puțin favorizate, clasele care au sub 12 elevi la număr se desființează sau intră la simultan. S-a pierdut noțiunea unei exprimări coerente și capabile în favoarea păstrării unor clase.
    Bine-bine, o să spuneți, da’ asta e la țară, la liceu tehnologic. Am văzut aceleași probleme și la oraș, la liceu și gimnaziu deopotrivă. În cazul gimnaziilor, sunt o grămadă de clase supraaglomerate sau de profesori dezinteresați. Și la oraș, la clasa a V-a, unde este inacceptabil să nu știi să scrii, să citești, să socotești, ai surprize.
    Asta ca paranteză în ceea ce privește nivelul de educație formală, în multe școli.
    Dar problemele prezentate țin de natura socială a educației, cea primară, numită popular „șapte ani de-acasă”, unde sexualitatea e în continuare tratată ca ciuma bubonică. Am avut o mămică la consiliere, băiatul în clasa a V-a, panicată ceva de groază că l-a prins masturbându-se și a crezut că o să iasă copilul homosexual. Asta de început, că apoi a „început să-i verifice chiloțeii și hainele să se asigure că nu o va mai face”. Evident, puștiul avea ceva noțiuni de PornHub, Redtube sau ce mai circulă acum. Copilul decent… nu „s-a dat” la alte fete.
    Treaba asta cu pipăitul, cu comentariile stupide la adresa corpului unei fete… se întâmpla când eram eu în gimnaziu, acum 20 de ani, pe când aflai despre sex din filme sau revistele Cool! sau Bravo, pentru care desemnam câte un coleg să meargă la chioșcul din colț și să achiziționeze noul număr. M-am trezit pipăită între picioare în curtea școlii, trasă de sâni și am primit comentarii despre faptul că ieșeam cu muuuulte kg din sfera lui „sexy”. Cumva, băieții erau cam deranjați de faptul că nu eram ochiometric în grafic, dar culmea, că tot puneau mâna. Practic, la hormoni, nu trebuia să ai „cur și țâțe”, ca să citez un clasic în viață. Trebuia doar să fi fată.
    Când am ajuns eu profesoară în primul an, lucrurile deja evoluaseră puțin. Băieții se uitau la filme porno pe telefon în timpul orelor de curs. Diriga scandalizată, fața semafor tot, dar cam atât. Clasa a VII-a.
    Apoi au mai evoluat puțin, până la clasa a V-a, unde aveau o mare nevoie de a se turna între ei că fac chestii de genul la școală. Au avut o mică surpriză când le-am explicat că realitatea diferă foarte mult de ceea ce văd ei acolo, că filmele sunt doar atât – filme – și că esențial este cu totul și cu totul altceva.
    „Doamna, da’ ce e ăla consimțământ?” Apropos de bogăția vocabularului.
    Cumva, pentru mulți, e șocant să afle că relațiile sănătoase nu se construiesc pe baza ambalajului prezentat de un el sau o ea.
    Aceeași școală, clasa a VII-a, dirigu’ străveziu și fâstâcit de faptul că doi teribiliști și-au dat pantalonii jos în fața clasei. Evident, că doar fetele aveau o problemă cu asta, că băieților li se părea ceva normal sau neinteresant (mă refer la colegi, nu la „incuplați”).
    „Da ce, doamna, că nu ne deranjează”, îmi zice unul. A tăcut mâlc când l-am întrebat dacă ar fi de aceeași părere dacă i s-ar întâmpla surorii lui de 4 ani. Clar, atunci ar fi fost ceva scandalos, de neconceput.
    Clasa a V-a, școală de oraș: o domnișoară de 11 ani a fost convinsă de un tip cu vreo 4 ani mai mare să-i trimită poze nud. La fel ca ea, o colegă de la a VI-a și încă una de la un liceu din apropiere. Pozele celor trei au ajuns în spațiul virtual, colegii au aflat, profesorii au aflat, poliția a aflat. Nu au existat măsuri, deși este caz penal. În continuare, individul o caută. Poliția a scos-o tot pe ea vinovată.
    Domnișoara din postare spune că i-a fost rușine să-i spună tatălui său că are probleme de genul hărțuirii la școală.
    Rușinea noastră cea de toate zilele care schingiuiește atâtea suflete inutil. Și incompetența unui sistem juridic în care hărțuirea sexuală și pornografia infantilă sunt tratate la capitolul „și altele”, „și-a căutat-o”, „cine a pus-o”. Un sistem social în care agresiunea este ceva normal.
    Anul acesta am trimis părinților acorduri de participare pentru ore de educație sexuală pentru toți elevii claselor a VII-a și a VIII-a. Au răspuns afirmativ doar 60%.
    Ascultam azi la un podcast că avem profesioniștii (polițiștii, doctorii și profesorii) pe care ni merităm, căci noi i-am format așa. Cu șpăgi, cu „nu e treaba mea, nu mă bag”, cu „nu mă afectează”, cu „e treaba altuia”.
    E cam fix treaba noastră să ne formăm generațiile viitoare cu ceva respect față de ceilalți. Asta înseamnă să ne amintim că bătaia nu e ruptă din rai. Asta înseamnă să respectăm corporalitatea copiilor încă de mici. Înseamnă să-i educăm în termeni de a nu-i obliga să facă lucruri pe care nu le doresc, înseamnă că nu vor exista pedepse pentru că nu fac lucrurile pe care le dorim noi, pentru că fix asta vor da mai departe. Înseamnă că nu o să-mi pun copilul s-o pupe pe bunica dacă nu vrea asta, că se supără baba. Înseamnă că nu o să fac politica struțului când mă va întreba despre penis, vulvă, cum se fac copiii (nu i-a adus barza, nu).
    Așa cum ar trebui să învețe să se gospodărească, cu gătit, curățenie, spălat de rufe, așa ar trebui să învețe și despre propriile organe reproducătoare și despre consimțământ.

  27. Educatia se invata acasa! ” Copilul este oglinda parintilor” este foarte adevărat, acei tineri care de la varste atat de fragede au atata libertate de a explora asemenea porcarii pe internet li se datoreaza EXCLUSIV celor ce i-au crescut! Aici se vede clar interesul fiecărui parinte pentru copilul sau.

    • Nu te invata nici scoala, nici parintii ce invata aturajul. Spre bine sau spre rau. Realitatea este mai palpabila decat teoria de acasa

  28. Cel mai tare ma intristeaza in aceasta poveste ca tinerele nu mai sunt incurajate sa poarte fuste si rochii, oricat de ridicol ar suna asta.
    Cred ca acasa e diferit de controlat un adolescent, baiat sau fata, fata de adolescentul in anturaj. Domnisoara care a scris acest mesaj este cu adevarat curajoasa, are o educatie frumoasa de acasa si probabil a stiut datorita acestei educatii sa si aleaga si anturajul potrivit. Nici fetele nu sunt intotdeauna pudice si cuminti.
    Sunt necesare masuri. Nu vreau sa iau apararea nimanui in aceste situatii, singura problema pe care o gasesc este ca se incurajeaza unii pe altii la prostii. Dar cum ii poti urmari pe toti, mai ales sa urmaresti interactiunea dintre ei?
    As spune ca se impun niste limitari, la telefoane, la calculatoare, etc dar copii si adolescentii din ziua de azi uneori stiu mai mult decat adultii cand e vorba de astfel de tehnologii, iar industria pornografica esta din ce in ce mai infloritoare si mai greu de evitat.
    Chiar si cu pedepse mi se pare complicat de gestionat o astfel de situatie.

  29. Imi pare rau pentru tine. De cand exista societate umana, aceasta a fost ca o jungla, iar faptul ca in ultimele decenii, cel putin la nivel de dorinta in tarile civilizate, de a combate abuzurile celor puternici asupra celor slabi, nu face ca jungla sa dispara din oameni. Nu exista alb si negru, solutii salvatoare, sau situatii perfecte. Baietii de la scoala, sunt ca o haita, unde pentru distractie dar mai ales pentru afirmare si teribilism se fac multe lucruri deranjante pentru altii. Iar vorba buna, explicatia logica, functioneaza numai pentru latura umana, rationala din om. Latura animală, care actionează instictiv, nu stie de vorba buna , ci de frica. Un agresor isi va remedia enorm mai eficient, comportamentul, daca victima reactioneaza si riposteaza eficient ( daca este aparata de altcineva, bataia aplicata de aparator, trebuie sa fie memorabila in mintea agresorului, ca sa aibe efect). Daaaaar, legea interzice si pedepseste bataia, asa ca totul revine la a fi foarte ambiguu, si greu de solutionat. :-))) Baietii care nu au voie nici sa atinga fetele, nici sa se joace de-a masculul, pot cu usurinta, cadea in latura homosexualitatii, caci daca nu pot nici macar privi catre sexul opus, fara a fi ingraditi, gasesc cu usurinta, si multa incurajare in tarile ” civilizate”, sexualitatea in prietenii si colegii de acelasi sex. La fete, problema e si mai complexa. Unele vor sa fie lasate in pace, altele sa fie admirate si curtate, altele chiar curioase de mai mult. A pretinde ca lumea sa fie perfecta, ca o bula, de sticla, in care sa nu existe nici virusi, nici bacterii, nici plue desenate pe pereti, e gresit. Cel mai eficient este sa te adaptezi progresiv situatiilor date, sa reactionezi ca atare . Imi aduc bine aminte ca nu am fi incercat glume si pipaieli cu vreo colega „nebuna”, de la care te puteai pricopsi cu un cot in bot, un genunchi intre picioare, sau cu o zgarietura pe fata.

  30. Eu nu înțeleg de ce diriginta, nu a luat masuri. Acei băieți ar fi ajuns undeva cu media 5 la Purtare pentru aceste mizerii și poate și-ar fi dat seama ca au greșit. La fel de vinovați sunt și părinții acestor copii. Educația, de orice fel,
    e lipsa, în cazul lor.

  31. Sunt parinte de fata si de baiat si am un mesaj incorect politic, pentru ca oricum ai face un c%$&t nu poate fi apucat de partea curata, pentru ca pur si simplu nu o are.

    In toata povestea asta apreciez relatia buna a acestei copile cu tatal ei, pentru ca s-a dus la el cand nu a mai putut gestiona situatia. Apreciez si umorul cu care a incercat tatal sa rezolve problema, reactiile parintlor copiilor care au ales sa fie oripilati de o burta paroasa dar considera prefect normal comportamentul copiilor lor … mai bine sa nu comentez.

    Mereu copii au explorat limitele si s-au tinut de pozne. Ce nu inteleg este cum de parintii au preferat sa se ascunda in spatele falsei pudori si sa nu aibe o discutie ceva mai serioasa cu copii care au trecut peste o anumita limita preferand sa le treaca cu vederea astfel de derapaje. Pentru ei am doar un singur mesaj, sub forma unei glume, intelege fiecare cat poate.

    Tati, copii rad de mine la scoala ca vin cu haine colorate ! (sau orice alt motiv va place)
    Maine ia lopatica din gradina si trage-le una !
    Tatiii, dar eu sunt fetita ….
    Bine, o sa-ti cumpar o lopatica roz

    Cei care credeti ca va menajati copii lasand-ui sa exploreze peste limitele bunului simt doresc doar sa va reamintesc ca pentru unii dintre noi sanatatea mentala, emotionala si fizica a copiilor nostri este mult prea importanta pentru a inchide ochii la tampeniile exagerate ale copiilor vostri si cel putin eu voi refuza sa menajez asa zisa sensibilitate a unui copil care raneste alti copii in actiunile lui, si sper ca mai sunt si altii care gandesc asa.
    Intre a-mi lasa copii expusi oricarei forme de agresiune si a disciplina rezonabil un alt copil care trece peste limita bunului simt este o alegere usoara pentru mine.

  32. Eu n-am mai purtat fusta de pe la 10 ani, doar in foarte rare ocazii, pe la evenimente. In niciun caz zi de zi. Spre mirarea tuturor ca de ce nu sunt si eu feminină. Uite, D-aia nu sunt feminină! Motivul: idioții de pe strada! E un subiect care mereu m-a obosit. Însă niciodată nu m-am explicat, desi ar fi trebuit. Am câteva fuste dar nu le port, desi locuiesc acum in alta țara unde nu ești hărțuită așa ușor si unde băieții primesc alta educație. Si nu interesează pe nimeni ca in teorie te poți îmbraca cu orice, realitatea din teren in Romania e alta.

  33. În anii ’90 , când eram eu în liceu, nu băieții de vârsta noastră erau problema, ci, culmea, profesorii. Doi dintre ei.
    Băieții mai făceau glume cu fetele care le permiteau, dar nici cu ele nu exagerau.
    Profesorii erau tipul acela de libidinos cărunt căruia îi curg balele după fetițe. Pe lângă atingerile „întâmplătoare”, făcute în spirit de glumă, desigur, erau vorbele cu dublu înțeles.
    Noi eram timide, majoritatea dintre noi, cel puțin. Simțeam că nu e ok ce fac ei dar, cum comunicarea cu părinții era aproape inexistentă pe subiecte de genul ăsta, nu spuneam acasă.
    Mulți ani după ce am terminat liceul îi evitam pe stradă (era un orășel… inevitabil îi întâlneam).
    Îmi era rușine de rușinea lor, mai ales că mereu băteau apropouri…”ți-a priit plecarea la facultate, ia uite ce bine arați” și se uitau cu subînțeles.. chestii grețoase.
    Mi-am educat fetele încă de când au început să vorbească și pe măsură ce au crescut, să vorbească liber, sa spună tot ce li se întâmplă, orice pare anormal, să nu le fie teamă de nicio amenințare, să se apere și să riposteze dacă le atinge cineva, indiferent cine e persoana respectivă.
    Acum sunt adolescente. Povestim mult. Îmi spun ce e pe la școală, ce se întâmplă prin clase. Câteodată cea mare este dojenită ? de colege, că prea e sensibilă și prea mult se sfătuiește cu mă-sa, că ea nu prea chiulește și nici să bea cu ele nu vrea, tot din cauza mea, adică ? Câte și mai câte…
    O poveste care m-a uimit a fost legată de o fetiță de clasa a IV-a care, mult mai dezvoltată fizic decât toate colegele ei, nu se sfia să arate colegilor curioși că ea are țiți și păr ??‍♀️
    Ce fac părinții? Ce le fac copiilor lor? De ce nu discută? De ce nu-i învață?

  34. Maama, e unul dintre cele mai puternice like-uri ever, super tare articolul! Mai ales pentru ca si-a facut curaj sa le spuna parintilor! Ca eu ma bucur acum, ca mi se pare ca a fost doar experienta mea, ca nu e si a fetei mele. Trebuie sa fiu mai atenta! La lucrurile pe care ei poate nu le spun.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *