Încă o carte care învață părinții cum să-și lovească copiii: Secretele părintelui deplin

Încă o carte care îndeamnă la agresiuni împotriva copiilor încinge spiritele pe grupurile de părinți. Faptul că oamenii sesizează astfel de lucruri și le semnalizează public este benefic din punctul meu de vedere, multe cărți de parenting care se vând bine conțin de fapt mesaje toxice și e bine ca la o căutare pe google, un proaspăt părinte să știe pe ce urmează să dea banii. E vorba despre cartea Secretele părintelui deplin, de Nancy L. Van Pelt, o doamnă din SUA celebră pentru cărțile ei despre viață creștină, căsătorie, copii, soție de predicator (autoarea a decedat în 2013). Cartea este editată de Editura Viață și sănătate, se găsește în mai multe librării, se oferă și se vinde în diferite biserici. Am pus mai jos câteva citate și poze din carte. Se vorbește despre de ce e important să batem copiii, că e bine să începem de la 6 luni, deși merge și înainte, cu ce instrumente și în ce poziții, unde să lovim ca să nu provocăm pagube prea mari. 

Lovirea este o serie de atingeri rapide cu mâna sau cu un instrument folosit cu scopul de a-l învăța pe copil o lecție sau de a produce o schimbare în comportamentul copilului.  Copiii sub șase luni nu ar trebui loviți în acest fel, pentru că ei nu dețin înțelegerea necesară pentru recunoașterea unui comportament greșit și îndreptarea lu. Totuși, o atingere blândă pe mână saula fund poate schimba imediat chiar și comportamentul unui copil mai mic. Dar eu nu consider aceasta ca fiind lovire sau bătaie.

Unii părinți preferă să-și folosească mâinile când lovesc, iar alții preferă o lopățică, o nuia, o bucată de lemn sau o curea. Mâna poate fi eficientă pentru un copil mic, pentru ca părintele poate să măsoare cu ușurință greutatea pedepsei. Totuși ar putea să fie dificil să bați un copil voinic de nouă ani doar cu o mână.

Există o parte a corpului care este foarte potrivită pentru lovituri. Din moment ce nu există vase de sânge aproape de suprafața fundului, șansele de rănire sunt minime atunci când îl lovești. Picioarele pot fi de asemenea lovite. Când lovești mâna copilului, ai grijă ca întotdeauna palma să fie deschisă pentru ca să nu distrugi vasele de sânge de la încheieturile degetelor. Sprijinește corpul copilului de tine, de un scaun sau de pat atunci când îl bați. Evită să-l ții pe copil de un braț și să-l biciuiești. Spatele are nevoie de un sprijin. 

Învață-l din timp pe copil să accepte bătaia atunci când trebuie. .

De fiecare dată când este nevoie de bătaie, fă-o în așa fel încât să nu afectezi respectul de sine al copilului. Copiii nu trebuie bătuți în fața altora. E destul dacă ceilalți copii din familie observă de la distanță. 

Unii părinți se tem să-l pălmuiască pe copilul lor pentru că îl doare. Dacă nu doare, nu are niciun sens! Dacă nu doare, nu prea există șanse de a-l împiedica pe copil să repete acea purtare rea. Mesajul pe care ar trebui să-l poarte pălmuirea nu poate fi înțeles prin mai multe straturi de Pampers sau printr-o atingere blândă a mâinii. Niciodată nu ar trebui să ne batem copilul până la umilire, dar el trebuie să fie în stare să înțeleagă mesajul.

Cum e posibil ca o carte tipărită să instige la o infracțiune? Pentru că în România, lovirea copilului este infracțiune.

Este posibil pentru că trăim într-un stat democratic, în care nu există cenzură editorială sau de alt fel. Cu alte cuvinte, oricine are bani poate tipări și vinde orice dorește, iar asta este, în principiu, un lucru bun. Nu ne dorim ca vreo instituție a statului să poată interzice lucruri pentru că unul sau altul consideră neplăcute sau imorale pagini dintr-o carte. Poate ce mie mi se pare perfect moral, cenzorului șef i se pare imoral și uite așa călcăm în picioare libertatea de expresie.

Nu avem nevoie de cenzură în lumea editorială, ci de RESPONSABILITATE și MORALITATE.

Sunt și eu editor de carte, cunosc foarte bine procesul prin care o carte apare în limba română. Dacă aparține unui autor străin, o editură decide să o traducă, pentru a o vinde. Să zicem că e vorba despre această carte, Secretele părintelui deplin, despre care aud că se vinde în SUA în sute de mii de exemplare din 1979, când a fost publicată. Eu, ca editor, citesc cartea în original. Văd toate referirile la loviri. Mi se par OK, dacă vinde cartea, super. O dau la tradus. Traducătorul traduce toate paginile, și lui i se pare OK totul. Traducerea merge la redactor, care curăță traducerea, editează textul și adaptează ultimele detalii. Nici lui nu i se pare nimic aiurea. Cartea merge la corector. Citește și el cap coadă, tot perfect. Urmează capul limpede, o ultimă lectură. Nici acum nimănui nu i se pare nimic greșit. Cartea merge la tipar, apoi e citită de cei care o promovează, de librari, de diverși lideri de opinie în piața editorială, care o recomandă sau nu zic nimic, pentru că da, totul e ok în această carte. Doamne ajută să se vândă!

Sunt mulți oameni care văd conținutul unei cărți înainte ca ea să ajungă la public. Dacă acești oameni ar avea coloană vertebrală, astfel de cărți nu ar mai fi reeditate, distribuite, promovate sau vândute.

Atât de mulți părinți își lovesc oricum copiii în România, pentru că așa am fost învățați! Există acum atâtea dovezi științifice că lovirea face mult mai mult rău și deloc bine, sunt atât de mulți specialiști, atât de multe cărți care te ajută să scapi de acest automatism abuziv pentru a-ți crește copilul în siguranță, cu iubire, respect și limite fără frică și lovituri. Aceste cărți sunt periculoase, pentru că pot convinge un viitor sau proaspăt părinte care nu are acces la prea multă  informație și care a crescut la rândul lui ca victimă a abuzului din partea părinților, să își ignore instinctul și să aleagă calea tradițională a palmelor și umilințelor.

Nu avem nevoie de manuale despre cum să ne lovim copiii, copiii noștri nu au nevoie de așa ceva.

Știu că Secretele unui părinte deplin se oferă gratuit sau se vinde redusă prin anumite biserici, se dă din generație în generație ca un fel de ghid. Vă dați seama, asta carte de căpătâi a unei tinere mame…

Acum un an și ceva am scris despre o altă carte, una foarte cunoscută și bine vândută, a unui autor de best seller-uri internaționale, americanul Zig Zigglar. Cartea cu pricina se numește Putem crește copii buni într-o lume negativă? , tradusă de Irina Margareta Nistor. Iată câteva  citate:

“Bătaia ruptă din Rai înseamnă tărie, și nu slăbiciune”.
“Este extrem de important să le dați o bătaie când vă provoacă.”
“Când copilul trebuie musai bătut, e important și cum o faceți. Nu vă bateți niciodată copilul la mânie.”
“Bătaia transmite acel mesaj de afecțiune, grijă și dragoste care îi ajută (pe copii) să îndepărteze sentimentul de vinovăție. Psihologii spun că sentimentul de vinovăție face mult rău dacă nu este abordat cum trebuie. Când copilul nu ascultă, există un sentiment de vinovăție. Bătaia va ajuta la îndepărtarea acestui sentiment, iar lacrimile îi vor limpezi conștiința.”
“Bătaia este necesară, din multe motive, unul dintre ele fiind acela că pentru că între 2 și 12 ani, copiii nu au maturitatea necesară să ascute și să înțeleagă.”
“Trebuie să acționați prompt. O bătăiță la fund o să-l facă să priceapă mai bine.”
“Când ajunge la școală, dacă a fost disciplinat cum trebuie în primii ani, nevoia de bătaie scade.”
Aici aveți poze cu paginile din carte. Am scris atunci despre asta, cerând public editurii explicații despre cum au permis editarea acestui material care instigă la lovirea copilului, fapt ilegal în România. M-am sfătuit și cu juriști și avocați despre eventualitatea de a face ceva pe cale legală, am înțeles repede că nu prea avem ce face.
Am avut niște discuții halucinante cu doamna care conduce editura, care mi-a explicat că nu vede care e problema, m-a tras de urechi public pe motiv că n-am citit toată cartea (cam acesta a fost singurul argument împotriva indignării generale) și e aiurea să mă pronunț (între timp am citit-o, e o porcărie cap coadă, mi-ar fi rușine ca editor să public așa ceva) că cititorul e liber să decidă dacă își bate sau nu copiii și că singurul lucru pe care și-l reproșează e felul în care e paginată cartea, drept pentru care o vor reedita cu altă copertă. Inițial au zis că vor retrage cartea din librării, dar nu s-a întâmplat asta, cartea e încă la vânzare pe Libris.ro, Elefant și în alte librării online, probabil și fizice.
Am fost jignită în fel și chip, amenințată, de altfel puteți citi AICI comentariile la postarea în care am povestit despre această carte. Consider că nu am greșit să scriu despre ea, cred că părinții trebuie să știe pe ce dau banii. Da, puteam avea un ton mai moderat, din păcate lucrurile acestea îmi provoacă o reacție viscerală, mă înfurii și mă revolt și îmi e greu să scriu calm. De data asta cred că mi-a ieșit mai bine, învăț din greșeli, din fericire. 🙂
Totuși, ce putem face?
Putem vorbi despre asta, putem scrie editurilor și librăriilor de ce considerăm materialul nepotrivit. Dacă nu se vor mai vinde, atunci nu se vor mai reedita și poate în câțiva ani scăpăm definitiv de aceste materiale toxice, scrise acum zeci de ani, când omenirea încă învăța cum se cresc copiii, și care pot fi prezente în 2020 cel mult la secțiunea Istorie a librăriilor, nu la Parenting sau Dezvoltare personală.
Nu putem arde cărți în piața publică, nu pentru asta au murit oameni în 1989.
Nu putem cere editurilor să publice doar ce vrem noi.
Dar putem ocoli editurile care dovedesc lipsă de responsabilitate. Putem invita oamenii care se ocupă de aceste cărți la o dezbatere civilizată.
Putem educa piața editorială, pentru că facem parte din ea și pentru că în timp avem această putere.
Cred că e important să o folosim corect.
Later edit: în urma mai multor mesaje trimise de părinți pe emailul și pagina de Facebook a Editurii Viață și sănătate, editura a emis acest răspuns:
PS: Pozele din carte sunt preluate de pe grupul de părinți Educație cu blândețe, înființat de mine acum doi ani.
Articole despre efectul lovirii asupra copiilor

62 Comments

  • Madalina spune:

    Mi se pare halucinanta aceasta abordare. Înțeleg că mai sunt oameni care nu au o gândire normala și debitează astfel de porcarii, dar e incredibil că o carte poate trece prin atâtea mâini și minți și nimeni sa nu sesizeze problema…

    *Mi se pare puțin discriminatoriu din partea ta sa spui din ce cult face parte doamna. Nu cred sa fi văzut în vreo recenzie ‘un autor ortodox a scris x prostie’ (nu sunt adventista, dar știu că există oi negre peste tot, nu e cazul sa lovim sau sa dăm vina pe un întreg cult pentru orice prostie)

    • Serestély Cs. spune:

      Si un ieromonah ortodox a scris o carte despre utilitatea bataii pentru formarea caracterului. Se pare ca incurajarea bataii se face fara discriminare.

    • Printesa Urbana spune:

      Nu dau in niciun cult, asta e adevarul, cartea este (sau a fost) impartita in familii adventiste (mi-au scris mai multe mame) dupa slujba, autoarea e sotia unui predicator adventist, acestea sunt faptele, nu am emis nicio opinie despre cultul din care face parte.

  • Aurelia spune:

    Doamne fereste! Nici Nu stiam ca exista o astfel de carte! Este foarte trist 😔
    Suntem o generatie “altoita”, care sper ca ne vom face bine!
    Copilul meu nu primeste si nu va primi astfel de corectii!

    • Diana spune:

      Felicitari pentru invitatia la dezbatere civilizata. Cred ca ar ajuta sa scoti referirile la culte religioase, cred ca ele muta atentia de la drepturile copilului si nu stiu daca ajuta la dezbaterea civilizata. Cred ca aceasta conversatie poate aduce mult bine daca focusul este pe educatia cu blandete, pe cum metodele punitive in parenting sunt invechite si ilegale, pe cum disciplina nu inseamna lovire, pe care sunt pedepsele pentru parintii care isi bat copiii, pe ce poate face un copil daca e batut acasa, ce poate face un adult daca afla ca un copil e batut acasa (de ex un profesor, un vecin) etc.

  • Simon elena spune:

    Dacă dai droguri,e legal?Dacă editezi,dai aceste cărți e legal?Nu cred,,Legea se impune,poveștile nu ajută,

  • Mira2 spune:

    Parca mai era o carte, “Antiparenting”, care promova tot mizerii de genul ăsta?
    Cred ca tot la tine am citit despre ea si am stiut sa ma feresc sa o rasfoiesc prin librarii.

    Ma rog, in postarea de acum nu am putut sa citesc toate pasajele, mi se pare înfiorător sa instigi la lovirea unui copil de 6 luni. Si a oricărui copil.

  • thea spune:

    Zic ca, in oricare inchisoare conceptuala creata de vreo religie, la un moment dat ne vom izbii puternic de “peretii” enclavei respective. Este gandita pastrarea unor relicve (aici apucaturile din epoca puritana) interpretarea literara a unor texte cu caracter mistic, creearea unor bariere si reguli fara logica de altfel , creandu-se o lume paralela. Altminteri nici un creier nu ar rezista in tiparul religios, daca nu ar primi o doza buna de “rectificare” si apoi sa traiasca acolo inchis in enclava, pe principiul nescris noi credem, nu gandim.
    Respectiva literatura a sfintilor care au tot adevarul, dar si multe altele osificate relicve ale cultului pupator de moaste de ex, sau a celor deghizati in tot felul de mascarici evanghelici este ceva ce nu prea poti ocoli. Banuiesc ca e o etapa de ars, o karma grea pe care o traim la un moment dat unii, sa nimerim in puscaria conceptuala si sa iesim greu de acolo. Si daca nu o vor citi pe madam van Pelt, vor actiona dramatic si gaunos din propria boala emotionala. Insa e bine de tras un semnal de alarma, cel putin pentru cei care sunt pe cale sa se trezeasca si sa lase tiparul religios sa crape in voie si sa se duca la cele vesnice din viata lor.

    (btw: sunt mama de 15 si 20 de ani minunate crescaturi umane educate fara pedepse, insa o generatie jumate in familia noastra cativa am trait in enclava religioasa)

  • Lia spune:

    Ia uitați ce zice art. 368 din codul penal

    Instigarea publică

    (1) Fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârşească infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.

    (2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este comisă de un funcţionar public, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.

    (3) Dacă instigarea publică a avut ca urmare comiterea infracţiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracţiune.

  • Andrei spune:

    Bună seara tuturor!

    Ceea ce observ că lipsește cu desăvârșire din articolul acesta este punctul de vedere oferit de editura care a publicat această carte. A fost cerut?
    Altfel articolul pare ca o vânătoare de subiecte aducătoare de rating.

    După o minimă cercetare am observat că ediția a 3-a a acestei cărți a fost publicată în anul 2007 (cu nu mai puțin de 13 ani în urmă). Oare prima ediție în ce an a fost publicată?
    Se întreabă cineva care erau tendințele în parenting la vremea aceea? A judeca o carte de parenting scrisă cu probabil mai bine de 20 de ani în urmă după principiile zilelor noastre mi se pare cel puțin neprofesionist. E ca și cum ne-am condamna părinții pentru că nu au folosit principiile sau metodele pedagogige actuale în procesul de educare de care am avut cu toții parte.

    Evident că nu aprob o abordare precum cea sugerată în paginile acestei cărți. Cred însă că articolul dumneavoastră, dacă ar fi fost scris într-o abordare echilibrată și documentată, ar fi fost mult mai benefic atât pentru deținătorii acestei pagini cât și pentru cititorii ei.

    • Printesa Urbana spune:

      Tocmai am publicat si pozitia editurii in Later edit.

      Cred ca principalul aspect util pentru cititori este sa stie sa evite aceasta carte, sa n-o ofere cadou, sa nu o cumpere pentru sine, fapt implinit din punctul meu de vedere, indiferent care mai e acum parerea editurii (se dezice, normal, ce sa faca si editura, ca doar mandri nu pot fi), cartea exista in librarii si poate fi cumparata indiferent ce pozitie are editura.

    • Marin spune:

      F bine punctat.
      Așa zisii mari educatori,în viața lor particulară daca ar fi devoalata ..s.ar vedea ipocrizia demagogiei …pe care o propaga…

      In timp ce sant neiertători cu părinții lor care îi judecă după standardele sec XXI…deși în timpul perioadei comuniste – cei mai multi părinți și.au sacrificat sănătatea și viața că ei să ajungă cineva in viața…!

      Acum fac pe marii pedagogi,lasandu..si părinții prin azile sa plece mai repede de pe acest ,că să nu le mai fie o povară …..

      Iar copii lor ,cum ii,, nasc,,îi pun sa vadă filme,desene animate,jocuri pe telefon,tableta dintre cele mai agresive,cu violenta,de tot felul,la alcool și droguri și excitante…!

      Li se pare acestor părinți moderni, mult mai nedăunător,ba normal sa li se facă educație sexuală la copii de la grădiniță ,iar fetele sa.si înceapă viața sexuală la pubertate sau chiar înainte…

      Decât să.i învețe cunoștința despre Dumnezeul Creator a cărui dragoste supremă ,a arătat.o la Golgota,pe care oricât de mult o neaga ,ea luminează și mai mult ..
      și le mustra conștiința afectată de liberalismul luciferian…

      In timp ce sant neingaduitori fata de propii parinti…le tolerează celor care le abuzeaza copii și moral și fizic și mental,mai nou prin învățarea sexului din gradinita…sub toate formele sec XXI,si o numesc multiculturalism…!

      Daca aceasta este educația cea mai buna a sec XXI….,atunci sa nu ne mai miram de ce societatea de astăzi este cea mai imorală( de fapt imoral numai exista in vocabularul prezent!..),
      cea mai violenta ,verbala,fizic dar mai ales prin manipulare în masă prin toate mijloacele mass.mediei…
      fara că cineva sa mai reacționeze la o astfel de,, educatie'” de tip darwinistă…de tip jungla …sau desert..cum vreți…

      Pe cât de adevărat că generația părinților actualilor tineri…au folosit metode de educație bazate pe pedepse fizice…care sânt de condamnat …!

      Consider că liberalismul extremist in care s.a ajuns astăzi ,este mult mai grav căci a dezumanizat mult mai mult ființă umană că oricând…și santem abia la începutul ,,robotizării ,,ființei umane…

      Priviti numai cum arată societatea românească ,fie politica,filozofica,
      în cele șapte arte,sportivă,medicala ,socială și chiar religioasă și creștină de astăzi …

      Este cea mai divizată și controversata societate ,ce arata cel mai fidel consecințele educației zisei democratii de după 1990…,cu 40% de analfabetism scolar,și conducători de instituții mai analfabeți și corupți pe care România de când există nu a mai avut așa ceva…

      ,,Felicitări,, celor ce ați reușit să aduceți aceasta țară atât de frumoasă,bogată și plină de inteligente in pragul falimentului total că țara ..
      Acesta este efectul educației postmodernism și post știință…

    • Robo spune:

      pai cei care conduc acum societatea romaneasca sunt produsul educatiei cu bataia din anii 1950-1970
      cum va arata societatea condusa de oamenii nascuti dupa revolutie vom afla peste vreo 20 de ani

    • Dojo spune:

      Andrei, pai editura a raspuns. S-a spalat pe maini, de parca eu as fi editat / publicat porcaria asta, nu ei. Asa astept cu nerabdare a mia reeditare Mein Kampf sau ce se mai gaseste “siropos”. E drept ca nici ideea de cenzura nu-i OK, pentru ca pana la urma ajungem iar ca sub conducatorul iubit, dar aparent nici conducatorii astor edituri nu au mai multa moralitate decat ultimele haznale de mass-media, care promoveaza gunoi, ca se “cumpara”.

      Continua, Ioana, sa scrii despre porcariile astea de carti, cu riscul de a fi trasa de urechi, vezi doamne, de cei vizati. Pentru ca fiecare parinte care evita mizeriile astea poate fi un parinte ce-si creste copilul NORMAL, ca pe o fiinta nu ca pe covorul din sufragerie, pe care mai tre’ sa-l si bati din cand in cand.

      Am copil de aproape 7 ani, care a crescut fara bataie. Iote ca nu e nici tampita, nici neascultatoare, nici inadaptata. Partea buna este ca se uita cu incredere deplina in ochii mei si ai tatalui sau si stie ca NICIODATA nu ii vom face rau (cel putin nu cu intentie).

  • E.A.Lixandru spune:

    Sunt total împotriva bătăii sau a oricăror brutalități fizice și verbale îndreptate asupra copiilor și, în general, asupra oricărui om. Educația nu se face cu bătaia.Am fost învățătoare și am recuperat copiii lăsați repetenți de colegii din clasele mai mari tocmai datorită faptului că am reușit să mi-i apropii sufletește, să-i iubesc și să le înțeleg frământările sufletești. Nu am citit cartea amintită în articol și nici nu-mi voi pierde timpul cu ea.Eu știu că în Biblie scrie că “DUMNEZEU ESTE DRAGOSTE.” În dragoste nu este frică.Bătaia induce însă frică și durere. Dacă părinții ar citi mai cu atenție 1Corinteni capitolul 13 și dacă ar aplica învățăturile de acolo (nu numai în relația cu partenerul de viață ci și cu copiii lor) alta ar fi situația.
    Nu înțeleg ce relevanță are religia cu faptul că o anumită persoană, cu sufletul uscat, (care întâmplător e și adventistă), a scris asemenea aberații. Cărți asemănătoare sunt scrise și de alți autori, din alte religii. Asemenea cărți nu ar trebui tipărite.

  • Vi l-aș da dar sigur nu v-ajuta spune:

    Cred că nu vedeți pădurea de copaci. Sincer va spun. Am ajuns o lume de plângăcioși cărora nu ne mai ajung of-urile. Ne plângem de orice, oricând, oricum.
    Nu m-ar mira, în curând să le luați apărarea pedofililor pe motiv că “ie și ei oameni” și poate au și ei nevoie de iubire.
    Am crescut știind de frica părinților. Și am ajuns om în toată firea cu capul pe umeri. Și am văzut nenumărate exemple de băieți și fete care și-au dat în petec pentru că nu și-au primit bătaia la timpul ei. Exista o diferență abisală între bătaia data de un părinte cu dragoste și măcelul unui cretin alcoolic. Și dacă după ce vă bateți copilul, la 2 minute după ce a început să plângă, nu vine la voi sa îl luați în brațe, n-ați priceput nimic din cum se “educa” un copil cu “bătaie”. Indiferent daca sunt de acord sau nu cu acea carte despre care vorbiți in articol și care aparent e mama tuturor relelor în accepțiunea dumneavoastră, trebuie să mă întreb și s-o faceți și dumneavoastră: când aveți un copil pe care-l iubiți, are 2 ani, nu l-ați lovit niciodată dar îl vedeți cu furculița aproape de priză gata s-o împingă… Ce faceți? Îi explicați logic cum funcționează electricitatea și care sunt efectele ei negative? Cred că nu. Sunt sigur că nu. Așa că de dragul sănătății psihice colective precare in care ne scufundăm și așa, va rog io mult, terminați cu prostiile. Am ajuns sa ne prostim cu totul și unii/unele sa ne credem la genul neutru, sa ne visăm avioane, sa nu ne mai ajungă masculin și feminin, conform organelor. Și asta și multe altele, pentru că n-am fost bătuți la timp. Pe langa faptul că sigur n-am avut nici părinți bătuți la timpul lor…

    • Lia spune:

      Mulți nebuni pe lumea asta, nu sunteți singurul/singura! Cât de greu este de priceput ca bătutul oricui e infracțiune!!! Ăstora ca voi le-ar prinde bine o pauză la mititica sa priceapă! Cât despre furculița, i-o iau cu calm din mână, ii spun ca nu-i voie si apoi o pun bine sa nu mai ajungă! Asta in teorie, ca in practică am avut prizele acoperite cât au fost mici!

    • Robo spune:

      daca am inteles eu bine, dvs daca vedeti copilul de 2 ani cu furculita langa priza, il bateti?!
      doamne fereste maica domnului sfinte cristoase, dvs chiar nu ati inteles absolut nimic din absolut nimic.

      Nu trebuie sa ii explicati logic si stiintific despre electricitate, trebuie doar sa ii spuneti ca este periculos si bineinteles sa blocati prizele, ca orice om sanatos la cap.

      Iar copilul va va crede si va va asculta, pentru ca copiii sunt programati sa aiba incredere si sa asculte de parinti. Poate nu din prima, poate nu din a doua, dar pana la urma va intelege.

      Mai putin in situatia in care parintii se apuca sa-l bata complet aberant pentru ca nu inteleg nimic din nimic, desigur.

    • Andrei spune:

      Aberații mai mari nu am văzut. Dacă copilul de 2 ani se joacă cu furculița pe lângă priză e fiindcă are un părinte idiot și neglijent, ce ai face dacă nu l-ai vedea jucându-se cu furculița lângă priză și l-ai vedea doar după, adică nemișcat, l-ai bate și atunci? Dacă nu ai timp să te ocupi de copiii tăi nu-i mai faci, nu căuta scuze de 2 lei și nu da exemple din copilăria ta eșuată, ăsta e sindromul Stockholm. De unde știi că ai ajuns în toată firea și cu capul pe umeri doar pentru că te-au bătut părinții? Știi tu 100% că alții au luat-o razna fix pentru că nu au fost bătuți când erau mici? Ai vizionat toate evenimentele vieții lor?

    • Deea spune:

      Ar trebui luat IP-ul persoanei care a postat tampenia de mai sus si facuta reclamatie la politie pentru instigare la agresiune impotriva copiilor. Sau persoana dusa la un control psihiatric, vorbim de o persoana scelerata care umbla libera in societate si, cel mai probabil, isi abuzeaza fizic si emotional copiii. Mare e gradina Domnului si multi au sarit gardul! Traim printre monstri camuflati, mi-e mila de copilasii acestui specimen absolut detestabil!

    • Adina Lungu spune:

      Buna ziua, Dl sau Dna “Vi l-aș da dar sigur nu v-ajuta” (ma scuzati dar nu mi-am dat seama daca sunteti barbat sau femeie…),
      Sunt socata de sustinerea dumneavoastra si lasati-ma sa cred ca ati avut o copilarie neferiicita si imi pare rau ca a fost asa.
      Din pacate de asa progenituri ale plantei nu vom scapa niciodata atat timp cat dumneavoastra si multi altii sustin cu tarie ca “Și am ajuns om în toată firea cu capul pe umeri.”
      Va spun cu tarie ca NU sunteti cu capul pe umeri!
      Din fericire am avut o copilarie cu educatie buna in care mi s-a transmis ca valorile morale nu se transmit prin bataie si violenta psihica dar sunt inconjurata de adulti care la fel sustin ca sunt intregi la cap pentru ca au avut parte de violente in familie…. dar in felul lor sunt adulti lipsiti de empatie, cu frici de exprimare, de adaptare si multe altele!
      Exempul cu furculita si priza nu are niciun sens cu subiectul! Normal ca ii explici copilului, pe intelesul lui, pana intelege de ce nu e ok sa procedeze asa….nu cred ca bataia il va face sa nu mai faca acel lucru!
      Ma rog….cred comentariul meu nu-si are rostul pentru ca oricum ati ajuns om in toata firea cu capul pe umeri!
      P.S.: am speranta ca inca aveti timp sa va reveniti! Succes!

    • dia spune:

      Eu pot doar sa sper ca nu v-ați reprodus… atât…

    • Ioana spune:

      Deci daca vezi copilul de 2 ani cu furculita la priza, il bati?? Asta e sfatul pe care il dati? Cum ati ajuns la bataie in situatia asta?
      Sunt multe variante: acoperi priza, ii iei furculita, ii explici. Nu-l bati!!!! Nu-l bati niciodata, indiferent ce face!
      Daca il lovesti pt o furculita la priza ce-i mai faci cand face altele mai periculoase, jocul cu focul, fuga in fata masinii etc.
      BTW mi se pare imposibil de bagat o furculita in priza. Nicio furculita pe care o am eu in casa nu intra in priza.

    • o femeie spune:

      Oare nu cumva frica aia ce v-a intrat in suflet paralizeaza mintea de a vedea ca sunt si alte metode de educatie?
      Se poate educa fara frica sau bataie, care, sa decidem clar, sunt ilegale in romania.
      Se poate educa din exemplu si vorba buna, cu prezentza alaturi de copii.
      Copiii copie relatia dintre parinti si dintre parinti si copii ….

  • ita spune:

    Buna
    Care este titlul original al cartii publicata in state? Va multumesc.

  • Amalia spune:

    Îmi pare rău că dvs considerați iresponsabila o editura pentru o carte. Cred ca nu ati mai citit nimic altceva din ceea ce publica Viața și sănătate. Va invit sa mai citiți și este posibil sa găsiți și carti foarte bune inclusiv de educație.

    Va dau dreptate legat de acele pasaje din carte dar oare pornografia din ziarele agățate pe tarabele de ziare,mafia pedofiliei din întreaga lume ati eradicat-o?Asta nu ne afecteaza copiii?
    Este bine ca ati tras un semnal de alarma dar de ce amestecați o biserică? Aveti idee ce promovează, ati fost vreodată la slujbele lor?Cartea probabil nu a mai fost de multa vreme revizuita (greșeală )dar dând cu pietre și în biserica și editură nu doar în carte nu sunteti cu nimic mai sus.Ei ar trebui să revizuiască ce scrie in carte dar și dvs.ceea ce scrieți.

    • Deea spune:

      Asta e whataboutism in toata regula, o incercare de deturnare a atentiei de la subiectul articolului. Ce are de-a face pornografia cu imbecilitatile propovaduite de aceasta fituica?

    • Amalia spune:

      Ma vad nevoită să mai scriu ceva tot aici pentru că la comentarii nu mi se mai da voie…
      O sa fiu de acord cu dvs.cand o să aveți aceeași atitudine si fata de manualele din școală care sunt pline de vrăji și magie.Luati-va si de editorii lor.Si cand o sa luati atitudine față de sarbatoarea Hallowen-ului care nu știu ce cauta in scoli. De cand avem sărbători la școală?Si mai ales așa ceva…
      Si fata de editorii de ziare cu femei dezbracate(asa cum am mai spus) si chioșcurile de ziare care le promovează în plină stradă. Traumele psihologice pot fi cel puțin la fel de grave ca cele fizice.Sau acestea nu contează?Un parinte cu un copil de mana cum ar trebui să reacționeze?
      Dacă suntem cinstiți,haideți să fim pana la capăt.
      Dacă ați făcut ceva in acest sens,felicitări!Dacă nu,aștept să luați atitudine si fata de aceste situații. Dacă nu,înseamnă că totul e o vorba goală.
      Si,așa cum au spus si alte doamne cu simțul măsurii, nu aveați de ce sa amestecați biserica aici.Pare ca nu stiti nimic despre ea dar cred că stiu cei care v-au sesizat.Pe dvs. v-a deranjat o carte nu o biserica.O carte scrisă cu mulți ani în urmă cand bătaia nu era o problemă. Greseala e ca acea carte nu trebuia sa mai existe.Sunt curioasă dacă la editura ati vorbit cu cineva,dacă ați semnalat problema?
      Si daca citesc o carte înseamnă trebuie să fac ce scrie acolo?Gândesc si fac distincție între lucruri.
      Deci astept sa avem aceeași atitudine si fata de celelalte probleme pe care le băgăm sub preș.
      Si nu vreau sa duc discutia in alta parte,(asa cum s-a zis) numai ca nu trebuie să vedem doar unele probleme.
      Cine gândește si citeste cu atentie ce am scris,înțelege,că nu e greu.

    • Cora spune:

      Ce se poate revizui la un manual despre bătaie?

    • Jupaneasa spune:

      Editura respectiva vinde numai porcarii, de genul “Tabăra de instruire pentru zilele din urmă”, practic, te pregateste sa te intalnesti cu isus la nu stiu ce nunta din viata de apoi si pachete de carti numite “Parinte de nota 10”. Pachetul cuprinde cartile:
      “Doamne, salvează-mi copiii!”
      “Când copilul tău îi întoarce spatele lui Dumnezeu”

      Dar te deranjeza Harry Potter :))))))))))

      Avadakedavra!

      PS: Copiii fac diferenta intre lumea imaginara, a vrajilor si a magiei si stiu ca nu exista in realitate, spre deosebire de voi astia religiosi, de o tot dati cu doamne doamne. Vezi ca esti in 2020, ai internet si inca nu te-ai prins ca in cer sunt doar alte planete si galaxii? Pune mana pe o carte de stiinta si vezi cum functioneaza internetul.

      Daca tot o dai cu biserica si cu eradicatul de pedofilie, dumnezeu asta al vostru de ce da voie sa fie violati copiii? Ii place? Au pacatuit prea tare la 3-4 ani, incat sa merite asa ceva? Cand iti faci rugaciune si multumesti lu doamne doamne ca iti merge bine, copilul din vecini de ce e batut, abuzat sexual si sufera de foame? Nu s-a rugat destul de tare?
      Ipocrita mica ce esti.

  • Capsunarita spune:

    Trist, foarte trist. M-a șocat că s-a tipărit o astfel de carte, dar citind unele comentarii mi-am revenit. Este greu să accepți că te-au bătut părinții, că te-a durut și a lăsat urme. Este mai ușor să spui că te-au bătut și ca asta te-a făcut om. În felul acesta nu trebui să-ți recunoști durerea, rușinea și nici să-ți confrunți părinții – măcar la nivel imaginar, că bănuiesc că nu prea mulți adulți le spun părinților lor ”m-ai bătut când am fost mic/ă și asta m-a durut”.
    Pentru cei care nu cred, confirm că ne pot crește și educa fără bătaie sau violență copiii și ies mult mai reușiți decât cei bătuți și că sunt oameni care nici măcar nu-și închipuie că ar putea să-și bată copii.

  • Elena spune:

    Am citit articolul fiind redirecționat pe un grup de facebook. De-adreptul absurd demersul.
    De ce spun asta:
    1. Din întâmplare poate, sunt unul dintre cei care dețin această carte și nu doar atât. Am și citit cartea. După modul în care este scris articolul, cred că sunt două realități:
    a) fie autorul articolului nu a citit decât paginile expuse
    b) fie în spatele acestui demers sunt alte interese
    Este adevărat, cartea nu prezintă metodele „moderne” de educație, însă cu excepția aspectelor prezentate în paginile incriminate, conceptul este unul avangardist pentru perioada în care scrie autoarea.
    2. Excelentă reacția Editurii Viață și Sănătate. Dovadă de maturitate și de considerație pentru feedback-ul primit. Arătați și alte exemple de firme private care oferă un feedback atât de rapid și onest în urma unor sesizări.
    3. Chiar dacă este poate „savuros” să adaugați în subiect și elemente care țin de convingerile religioase ale autorului, nu uitați că e posibil ca toate acestea să se întoarcă împotrivă. Verificați măcar pe google dacă nu vă luați timp să faceți o cercetare mai serioasă, să vedeți ce sistem de educație bine dezvoltat și cu o viziune echilibrată despre viață au cei pe care îi blamați implicit prin acest articol.
    4. Demersul dumneavoastră ar fi fost cu mult mai credibil dacă făceați niște recomandări pentru un titlu de carte publicat în anul 2020. Atenție, am spus publicat, nu vândut. O carte poate fi publicată în 1980 și să se vândă și în 2030 fără ca editura să aibă dreptul să altereze conținutul ei. Ați verificat în ce an a fost publicată prima dată această carte?
    5. Limbajul folosit în comentariile făcute pe grupul de facebook pe care dumneavoastră îl dețineți întrece cu mult aspectele blamate în paginile acestei cărți.

    • ana spune:

      Concept avangardist? bataia ca metoda de educatie nu e un concept avangardist, e unul de ev mediu, perioada in care copiii nu aveau drepturi, ci erau la bunavointa parintilor. chestie de noroc, unii aveau parinti buni, altii -parinti abuzatori. iar obiceiurile proaste din trecut sunt propagate in special de biserica. Cat despre editura, treaba ei era sa verifice o carte inainte de a o republica. mai ales o maculatura care incalca legile unei tari

  • Mihaela spune:

    În ziua în care educația copiilor va fi stipulata în lege cu punct și virgula, toate aceste bloguri, articole, cărțile de educație parentala vor deveni inutile sau poate chiar ilegale. De-abia atunci cred ca se va putea vorbi despre “acțiuni criminale”. Si atunci noi toți ca părinți, mai cititi sau mai putini citiți, mai buni sau care ne străduim sa fim mai buni, ne vom pierde libertatea.
    Pana atunci, fiecare dintre noi ne documentam, evaluam singuri (pe majoritatea dintre noi ne mai tine încă rațiunea) sursele de informare pe care le avem la dispoziție și care ne PROPUN diferite modele de parenting, nu ni le impun. Nici acest blog/articol, nici altele mii, nici autorii miilor de cărți pe tema aceasta. Aplicam ce și cum ne pricepem mai bine, cu și din dragoste pentru copiii noștri și pana în ziua în care, cum spuneam, ne vom pierde aceasta libertate, “acțiunile criminale” sunt cele care maltratează o persoana,, nu o educa.
    Înainte de a sari cu comentarii inveninate, va invit sa meditați indeluuung la ce am scris și sa nu presupuneti gratuit ca încurajez bătaia. Descurajez cu vehementa orice atac, fie el și verbal.😉

    • Lia spune:

      Pai asta si spun, ca avem lege! Am si pus mai sus articolul din codul penal, avem si o lege specială privind protecția copilului, care tot asta zice, ca e infracțiune sa-i lovim, fie si in scop educativ! Ce i-as mai reeduca pe ăștia care susțin bătutul copiilor! I-as reeduca prin metodele lor, ca tot zic ca-s bune!

  • Lia spune:

    Pardon, nu am pus articolul, luați de aici:
    Art. 193

    Lovirea sau alte violenţe

    (1) Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

    (2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă

  • Lia spune:

    Art. 197

    Relele tratamente aplicate minorului

    Punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinţi sau de orice persoană în grija căreia se află minorul, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

  • Mircea spune:

    Felicitari celor care mai au mintea limpede si vad si dincolo de cuvantul “bataie”. Articolul acesta a starnit aceleasi reactii ca si cartea precedenta, in ambele cazuri autorii fiind morti de mult, cartile vechi de zeci de ani. Este exact ca si cu miscarea black lives matter, cand trebuie sa schimbam cartile si filmele vechi pentru ca sunt discriminari. In niciun caz nu sustin bataia, insa mie imi e clar ca sunt persoane care nu pot face distinctii de nuanta. Bataie egal omorat in bataie, baut o gura de vin = alcoolic. In rest, copilul poate sa cada, sa se loveasca, sa se bata cu altii, nu-i problema. Dar cand vine vorba de cuvantul magic “bataie” ni se face rau. Copilul in general este mult mai rezistent decat cred unii parinti. Insa copiii sunt foarte atenti la nedreptate. Adica la tratament inegal. Asta ii marcheaza in viata mai mult decat bataia.
    Oare la “viol” cum reactionam? Dupa parerea mea, in ziua de azi violul si bully-ingul reprezinta un pericol mai mare si mai distructiv decat o bataie, decat o palma la fund. As vrea sa vad mai multe articole pe tema bullyingului, este infinit mai periculos decat o bataia acasa.

    Apoi, baietii sunt diferiti de fete. Au porniri diferite, mintea diferita. Necesita abordari diferite. Baietii intre anumite varste actioneaza impulsiv, fara sa judece. Uneori au pofta sa faca rau, sa distruga, fara sa le pese de consecinte. In unele cazuri, vorba buna si logica nu au efect. Inca o data, descurajez bataia. Un scriitor grec povestea cand a fost dus la scoala, tatal sau i-a spus profesorului: Pielea este a dumneavoastra, oasele sunt ale mele. Adica oasele copilului. E vorba de Kazantsakis. Haideti sa ignoram aceste carti, sau sa invatam fiecare ce dorim din ele. Din orice film se poate invata ceva, din orice carte se poate invata ceva. Nu trebuie sa fim de acord cu subiectul pentru a invata. Masura este cheia in toate lucrurile.

    • Printesa Urbana spune:

      Nu, in unele lucruri nu masura este cheia, ci evitarea cu totul. Nu doresc sa fiu violata, batuta cu masura, nu doresc masura in abuz nici pentru mine nici pentru copiii mei si pentru alte fiinte umane. Incetati sa va mai purtati ca niste victime si sa va anulati ca fiinte umane, doar pentru ca am fost loviti de parinti nu inseamna ca a fost bine. A fost oribil, nimeni nu trebuie lovit niciodata. Iar astfel de carti trebuie aratate cu degetul pana dispar.

    • Lia spune:

      Literatura e cu totul altceva decât cărțile științifice! Asta din exemplul tău e literatură, am citit-o si eu, pe asta o poți citi in contextul istoric, eventual sa te simți bine ca n-ai trăit atunci! La fel si cu black lives matter! In schimb cărțile de științe s-au adaptat noilor descoperiri. Sau tu ai vrea să-ți ia sânge la spital pentru orice, ca asa se tratau bolile in evul mediu!

    • Lia spune:

      Si e interesant ca l-ai adus pe Kazantzakis in discuția despre bullying, pentru ca in aceeași carte taica-su ii spune sa nu auda ca e fricos sau ca se lasă bătut, in rest facă ce-o vrea, ca e bărbat. Timp in care un coleg de clasă renunță la școală pentru ca este ținta bullyingului inițiat de profesor, pentru ca e roșcat. Dar da, luăm din literatură doar ce ne confirma părerile si ne oferă scuze pentru comportamentul greșit! Am citat mai sus si codul penal, ăla nu e literatură, e chiar obligatoriu!

    • Mircea spune:

      Imi cer scuze ca m-am bagat in discutie. Aici nu e loc de pareri diferite. Presupunand ca as vrea sa cumpar cartea asta, de ce sa nu pot s-o cumpar? Excelenta decizia editurii de a returna banii celor nemultumiti. Sunt o multime de carti toxice pe piata. Eu ziceam doar ca bataia este cea mai mica dintre problemele cu care se confrunta tinerii din ziua de azi. Ma refer la tinerii de pana in 18 ani. Greseala mea ca am comentat pe un blog unde se discuta doar despre copii sub 5 ani!

    • Lia spune:

      Eu cred ca, dimpotrivă, e o problema foarte serioasă, cu atât mai mult cu cât sunt atâtea argumente insidioase, de la oameni de altfel normali! Cu pedofili probabil ca majoritatea copiilor nu se vor întâlni in viața asta, ca nu-s chiar asa mulți, până la urmă e o tulburare psihică. Părinți care justifică bătaia pentru ca sunt depășiți de situație sunt in schimb o grămadă, pentru ca e normal sa-ti fie greu, e normal sa te enervezi si iată ca dacă cauți ajutor intr-o carte (teoretic științifică) afli ca e normal si să-i bați! De asta fac rău cărțile astea, pentru ca vin peste convingeri deja formate si generalizate in societatea noastră. O carte care-ți spune, de exemplu, ca e normal sa ai identitatea sexuala de cartof nu ar fi la fel de nocivă pentru ca majoritatea ar lua-o in râs, nu le-ar confirma ceea ce deja cred.

  • Amalia spune:

    O sa fiu de acord cu dvs.dupa ce o sa puneti la colț si manualele care sunt pline de magie,vrăji și alte lucruri total nepotrivite unor copii.Luati-va si de autorii lor.
    Vorbiti si despre sărbătorirea Hallowen-ului in școli,aceasta sărbătoare macabră.Si asa cum spuneam,rafuiti-va si cu editorii de ziare si cu comerciantii care au aceste publicatii cu femei dezbracate in plina strada.Sau asta nu e o problema?Noi,parintii unde sa ne bagam cu copiii ca sa nu aiba parte de astfel de traume?.Dacă ați facut-o deja,felicitări!Inseamna ca va pasa cu adevărat de bunăstarea copiilor.Daca nu,aștept să o faceți cu același zel ca si in cazul cărților.Daca nu,înseamnă că va descalificati si ca totul este doar o vorbărie fără rost.
    Pentru ca asa cum bine stiti, un copil nu este afectat doar de bataie ci si de presiuni psihologice poate chiar mai greu de dus.
    Dacă suntem cinstiți, haideți să fim cinstiti pana la capăt.
    Si repet, așa cum au spus si alte doamne ,nu aveti nici un drept de a amesteca aici numele unei biserici.
    Pentru ca am impresia ca nu stiti nimic despre ea in afara unei cărți din anii 70 cand bătaia nu era o problemă. Greseala este ca aceasta carte nu trebuia sa mai existe acum.Iar eu nu sunt obligat să fac ce scrie int-o carte pentru că am creier si gândesc.

    • Andreea L. spune:

      Printesa a facut ceea ce a putut, a semnalizat o carte( sau mai multe) . Dvs ati luat vreo atitudine impotriva publicatiilor cu femei dezbracate? Daca da felicitari! Daca nu, asteptam sa o faceti. Nu putem astepta ca o singura persoana sa faca totul iar ceilalti sa se uite de pe margine. Implicati-va !

    • Mira2 spune:

      De ce sunt nepotrivite cărtile cu magii şi vrăji pentru copii?

      Un copil normal discearne între ficţiune şi realitate, iar dacă nu o face are o problemă medicală. Cărţile pentru copii cu magii şi vrăju nu au nimic traumatizant, în multe cazuri reprezintă punctul de plecafre în dezvoltarea pasiunii pentru citit.

      Hallowen-ul la noi a fost preluată la noi ca o sărbătoare comercială, acolo unde se serbează nu are nimic macabru iar pentru copii reprezintă un motiv de sitracţie nu de de traume.

      Chiar sunt curioasă de răspunsul dvs, am mai auzit ideile astea la un habotnic religios şi aş vrea să înteleg modul în care gândiţi.

  • Deea spune:

    Mi se pare mie sau sfaturile sunt despre cum sa fii abuzator și sa scapi nepedepsit ? Nu a văzut nimeni cât de mult se insista pe zonele unde sunt șanse minime sa rămână urme vizibile? Nu e vorba de durere, trauma, e vorba despre cum sa abuzezi copilul iar medicina legală sa nu se prindă. Un copil cu multiple echimoze se încadrează in “ sindromul copilului abuzat”, e unul dintre semnele care obliga medicii sa cheme protecția copilului ( chiar dacă copilul a ajuns medic pt cu totul altceva). Mulți copii au fost luati din familii și salvați in acest fel ( deși pe alta parte s-au făcut și unele greșeli, dar asta e alta poveste). Paginile pe care le-am citit eu sunt despre cum sa îți maltratezi copilul și eventual sa îl omori, fără a lasă semne evidente pentru medicina legală.

  • Ina spune:

    ‘ Sprijineste corpul copilului de tine, de un scaun sau de pat atunci cand il bati.Evita sa-l tii pe copil de un brat si sa-l biciuiesti. Invata-l pe copil din timp sa accepte bataia’

    Nu-mi vine sa cred ! Maculatura ( cum spunea cineva mai sus) asta este exact ceea ce lipsea unei generatii de parinti care au fost crescuti cu ‘ eu te-am facut, eu te omor!’, ‘ te bat de-ti suna apa in cap’.Sper ca parintii de acum, care au fost copii in anii ‘80 si multi dintre ei au fost batuti de parinti si de profesori ( aveam colegi care erau batuti cu furtunul de la masina de spalat) sa isi creasca alfel copiii si sa depaseasca traumele propriei copilarii.

    • Anca spune:

      Ce trist, chiar socan’t, ca sunt inca parinti tineri care sunt de acord cu bataia, foarte trist! Eu am 45 de ani si am multe amintiri cu momentele de spaima si cat de umilita ma simteam cand luam bataie! E trist, oameni buni, nu stiti cata suferinta provoaca o palma in sufletul unui copil. Nu prea imi amintesc de momentele bune si linistite din copilaria mea, dar bataile mi le amintesc foarte bine. Credeti ca nu se moare din asta, credeti ca nu lasa urme, va inselati amarnic…lasa traume pe viata. O carte care indeamna la bataie este o carte care indeamna la mutilarea sufletului unui copil. Punct.

  • Ana spune:

    Halloween e o sărbătoare religioasă, ciudat ca nu știți asta, deși ați sărit în sus ca s-a luat lumea de o secta religioasă

    • Jupaneasa spune:

      Pastele era sarbatoarea sexului inainte de spalarea mondiala pe creier cu isus, dar sa nu auda habotnicii, ca li se strica ploile. Toata traditia cu ouale si iepurasul de paste de acolo vine, simbolizau fertilitatea femeii.
      Easter (paste), vine de la Estera, zeita sexului si era sarbatorita in Babilon.
      Lesin de ras de cate ori ii vad ca isi pun basmaua in cap, tin post si vaiii sa nu facem sex ca e nasol.

      Da, toata lumea stie ca Halloween e sarbatoare religioasa americana, dar ce sa le ceri.
      Practic, ii jignesc pe americani, prin faptul ca le desconsidera sarbatoarea, considerand-o satanista. E ca si cum ei ne-ar considera pe noi satanisti, ca mergem cu capra :)))

      Un pic de interes fata de istorie, deschide ochii atat de tare si iti dai seama cat de spalata e lumea pe creier si cat de frumos sunt de prostit, avand ochelari de cal cu dovezile in fata.

      Ca tot veni vorba de istorie si stiinta si ce inseamna tehnologie moderna si sapaturi arheologice, s-a demonstrat ca biblia nu e decat o carte de povesti, copiata dupa niste legende egiptene si babiloniene (foarte interesant de citit, pentru cine are timp) https://www.academia.edu/33181038/Adevărata_istorie_a_Vechiului_Testament_Biblia_o_poveste_sumeriană_

  • Gio spune:

    Sa fim seriosi, in ce an a fost scrisa cartea? Hai sa scriem articole de dragul de a avea trafic, fără a ne informa și fără a fii transparenți.

  • Loredana Maria Tudor spune:

    Poți îndepărta copilul de priză, există capace speciale pt prize, nu înțeleg, trebuie să îi bătem “Cu dragoste ” de câte ori se apropie de ceva periculos? Nu cumva așa e mai simplu pt d-voastră, decât să îl supravegheați și să îi explicați pericolul? De ce e musai nevoie ȘI de bătaie, nu pot pricepe, decât ca neputința noastră de a gestiona situația. Iar de aici până la aberațiile cu apărarea pedofililor,doar pt că vrem să ne creștem copiii fără bătaie, deja e prea mult!

  • Dan spune:

    Poza de pe coperta cărții spune toată povestea: mama cu degetul pe carte, cu fața întoarsă spre copil, în poziție de autoritate, cu nasul ridicat și fără contact vizual cu copilul în chestiune. Copilul e cu privirea în carte și cu creionul în mână, perfect dresat ca nici măcar să nu respire; doar mama vorbește. În spate, bucătăria americană cu fereastră în fața chiuvetei și cu fructe poziționate strategic pe blat pentru a sublinia faptul că familia “are toate condițiile”.

    Trăgând linie, poză și conținut de anii ’70, marfă ușor vandabilă prin cercurile conservatoare (gen zonele rurale sau comunitățile legate de culte religioase) sau prin țările în curs de dezvoltare unde părinții din 2020 și-au trăit la rândul lor copilăria cu palme și cu filme americane.

  • CP spune:

    Din pacate, vom vedea ‘roadele’ acestui mod de educatie pe care Printesa Urbana il promoveaza, peste cativa zeci de ani. Deja se vad anumite semne, dar sunt la inceput. Pastrati va rog comentariul asta, si cititi-l peste 20 de ani, cand generatiile de atunci vor fi stricate. De ce? Pentru ca nu stiu ce inseamna disciplina. Doar sa li se sufle in fund.
    Am prieteni foarte apropiati si chiar si rude, care au fost impotriva acestei carti. Foarte bine. Stiti cum isi educa copiii acum? LA FEL! Da, in prima faza a fost cu vorba buna, cu giugu-giugu, cu toate variantele posibile pasnice. Doar ca, o data cu cresterea in varsta, copilul nu mai poate sa fie tinut in frau oricum. Si ii mai aplica si o corectura fizica. Da! Exact cei care strigau impotriva cartii respective.

    Daca vi se pare ca ati obtinut o victorie prin demersul asta, eu zic sa ne mai auzim peste 20 de ani.

    • Printesa Urbana spune:

      Buna, Ciprian, cred ca te inseli si daca iti vei intreba copiii la maturitate daca ei considera ca a fost bine sa ii lovesti fie vor avea aceeasi mentalitate de victima ca si tine (e normal sa fii lovit si sa lovesti, nu e alta cale), fie iti vor spune verde in fata in cate feluri le-ai distrus stima de sine si echilibrul emotional.

      Cred ca nu intelegi foarte bine conceptul pe care il promovez, poate te ajuta acest articol. Copiii pot fi crescuti si fara bataie, uita-te la tarile nordice, unda lovira copiilor nu face parte din traditia de educare, ti se par niste dezaxati care nu respecta regulile? As zice ca dimpotriva.

      https://www.printesaurbana.ro/2020/05/educatie-cu-blandete.html

      Un copil crescut fara lovituri nu este indisciplinat, dimpotriva. Dar daca nu ai trait altceva, presupun ca nu ai de unde sa stii, sa intelegi asta, decat cu mult lucru cu sine, studiu, intelegere a cum functioneaza fiinta umana. E foarte simplu: tie iti place sa fii lovit cand gresesti? Nu. Niciunui om sanatos nu ii place. Nici copiilor. Cand esti lovit simti ura si frica, iar in ura si frica nimeni nu invata nimic. Nu e chiar atat de complicat…

    • CP spune:

      Eu consider ca timpul va demonstra totul. Nu sunt deacord cu violenta fizica sub nicio forma. Nu am fost crescut intr-un mediu violent. Corectii fizice, da; au existat. Dar eu nu le consider traume si consider ca asa m-am format omul care sunt astazi.
      Da, imi dai exemple de tarile nordice. Vorbim de culturi diferite; de mentalitati diferite. Uite-te putin in contextul nostru, si ai sa vezi ca nu ne potrivim deloc cu mentalitatea aia. Pentru ca aia suntem, pur si simplu.

    • Printesa Urbana spune:

      Felul in care suntem, si noi, si nordicii, nu este un dat, ci este rezultatul educatiei si a traumelor transgenerationale. Daca vom schimba felul in care ne crestem copiii, se va schimba societatea cu totul. Dar pentru asta e nevoie de efort sustinut si constient, nu sa stam si sa aratam cu degetul de pe margine la cei care incearca sa schimbe ceva, convinsi ca e degeaba, aia e.

      Corectiile fizice SUNT agresiune. Ai mai accepta acum o palma la fund sau una peste ochi? Nu. De ce? Nu trebuie sa-mi raspunzi.

    • Alexandra spune:

      Eu nu am primit “corectii” de niciun fel si sunt o persoana foarte bine adaptata, cu un job bun, am luat note mari la scoala (daca conteaza in vreun fel), am urmat toate etapele considerate normale de societatea romaneasca. Sunt intr-o casnicie bazata pe multa iubire si avem si un bebe de 6 luni crescut cu aceleasi principii. Nu mi se pare normala violenta de niciun fel si “corectiile” de care vorbiti intra tot la capitolul violenta. Parintii mei au mai primit acele corectii cans ai fost copii si s-a vazut ca au ramas cu traume. Din fericire, au ales sa ne creasca pe mine si pe sora mea complet altfel si uite ca suntem membrii foarte utili in societatea in care traim si nu ne-a stricat in niciun fel ca am fost crescute cu iubire si intelegere cat-de-cat si nu cu palme si pedepse. Si nu am fost niste ingeri cand eram copii, mai greseam si noi, dar asta nu e scuza pentru a lovi un copil (palma e si ea lovitura, in caz ca aveti vreun dubiu). Deci eu cred ca generatia care vine, crescuta de oameni ca mine si ca Printesa Urbana va fi una foarte in regula, bazat pe ce vad in jurul meu la alti oameni de 30 de ani crescuti ca mine si care sunt super echilibrati si empatici azi 🙂

  • Viorel spune:

    Bătaia copiilor este un deficit din partea părinților în ce privește capacitatea de a comunica. Absența bătăii nu exclude însă necesitatea altor metode de disciplinare. Dacă bătaia este abuz, si consider ca este, cum vedeți botezarea pruncilor de 6 săptămâni, fără consimțământul acestora? Dacă, în unele situații, o carte este incriminată că este un instrument în mâna unui prozelit de către cei care se simt influențați de religia nedorită altuia, adulți fiind, cu capacitatea de a alege, cum stau oare lucrurile cu copilul botezat fara știrea lui? Intră la abuz sau la manipulare religioasă?

  • Morera spune:

    Si eu, ca multi altii, au fost incapabila sa citesc integral fragmentele. Si asa cred ca ma vor bantui unele cuvinte sau imagini.

    Nu-mi vine sa cred nici ca exista oameni care spun ca bataia e normala (e sinistru sa zic asta, dar citind am ajuns la concluzia ca mi se par cu putin mai intregi la cap cei care lovesc din furie decat cei care lovesc… rational, unde trebuie si cum trebuie… aia sunt chiar psihopati!) si nici ca exista oameni care zic ca daca a fost publicata mai demult cartea sunt rai cei care o arata cu degetul. Cartile proaste si cu atat mai mult cele nocive trebuie desfiintate public, mai ales cele care de self-help, pentru ca ajung in mana unor oameni vulnerabili, care, tocmai, au nevoie de ajutor

    Altfel, traducatorii si corectorii traduc si corecteaza un text, nu trebuie sa intervina in el sau sa-si dea cu parerea despre cat e de educativ sau etic. Ei muncesc, nu gandesc :)))
    Glumesc. Dar este o munca de executant, pana la urma. Eu am tradus sau corectat texte care mi-au starnit rasul sau care m-au facut sa imi dau ochii peste cap (e drept ca nu si texte care mi-au facut scarba sau frica) dar nu mi s-a parut vreodata ca as fi in masura sa opresc tiparirea unui text doar pentru ca eu, corectorul, traducatorul, nu sunt de acord cu parerile expuse.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *