Educația în lume: Grădinița în Danemarca

Oana mi-a scris despre creșa și grădinița din Danemarca, îi mulțumesc.

Mai avem în seria #Educatiainlume:

Episodul 1: Noua Zeelandă

Episodul 2: Franța
Episodul 3: California

M-am gândit să scriu și eu experiența mea cu sistemul de învățământ preșcolar de stat din Danemarca. Suntem în Copenhaga din 2018.

La 6 luni ne-am înscris băiatul la creșă. În prima zi, am făcut un tur al  locului: ne-au arătat sălile de joacă, locul de somn, garajul pentru carucioare, spațiile de joacă de afara, bucătărie, etc. 

Introducerea copilului în sistemul de invatamant se face treptat, începe cu 15 minute alături de un părinte, apoi 15 minute fără părinte, crește durata de timp fără părinte. Totul gradual, nimic brusc.  Ni s-a spus de la început sa ne luăm la revedere, să îl anunțăm că plecăm, dar ca ne întoarcem. Nu plecăm pe furiș, nu mințim. Dormea afară, în cărucior.

Cred că știi ca aici toți copiii dorm afara, indiferent de anotimp. 🙂 Pe masură ce a crescut, a început să exploreze, normal. Mergeau în excursii în pădure, iar miercurea aveau program de socializare cu o casă de bătrâni. Bătrânii se aranjau pentru vizita micuților, iar micile bestii alergau printre picioarele, bastoanele lor. Am înțeles că era un program al Primăriei, si toți câștigau din aceasta experiență. 🙂

Gradinița începe la 3 ani. În  grupa lui sunt copii care au de la 3 la 6 ani. Principiul este ca atât cei mici, cât si cei mari învață unii de la alții. În fiecare zi, trei pișpirei sunt de „serviciu pe clasă”: trebuie să așeze masa, să strângă masa, să măture, activități în funcție  de vârstă, normal. În toamnă au fost în pădure după ciuperci. Drumul pană la pădure a fost cu mijloacele de transport în comun. Mănâncă la grădiniță. Meniul conține: carne (pui, porc, pește, miel ), legume, paste, faimoasa pâine cu secară, ouă.

Au avut si chili con carne, și curry. Ei merg pe principiul că trebuie să încerce din fiecare. Atunci când e vreo aniversare, e în regulă să aduci prajitură, tort, înghețată, ciocolată, etc. O dată pe săptămână gătesc: foietaje, brioșe, biscuiți, salată de fructe, frigărui de pui cu cartofi prăjitț si salata de rosii, pizza, etc. Ies afară în fiecare zi, indiferent de vreme.

Nu au televizor si niciun fel de ecran. 

În grupa puștiului meu sunt 12 copii de care se ocupă 3 pedagogi. Fiecare cadru didactic cunoaște toți copiii din gradiniță/creță. Oamenii sunt relaxați. Toată învățarea, acumularea de cunoștințe are la baza jocul, experimentarea.

Nu se fac serbări, în schimb părinții sunt invitați să participe la activități cu copiii în preajma Crăciunului (să confecționeze podoabe de brad, să scrie scrisori pentru Moșu’, etc). Au o zi in care sunt invitați bunicii să participe la activități alături de micuți.

Se îmbracă, se încalță, se dezbracă și se descalță singuri,  de mititei. Fiecare își duce rucsacul în spate.

Gradinița este deschisă de la 7-17.

În cazul în care în perioada vacanțelor, nu poți să îți iei concediu, îți poți duce copilul în continuare la grădiniță, cu condiția să anunți din timp, pentru a se putea organiza: personal, mâncare, etc. Suntem mulțumiți de sistemul acesta. Băiatul nostru  e fericit. 

Deși este de stat, fiecare familie suportă o parte din cheltuieli, în funcție de venitul familiei. Comunicarea cu părinții se realizează prin intermediul unei aplicații. Acolo treci orele la care duci și ridici copilul, cine îl ridică. Acolo anunți daca e bolnav și ce simptome are, acolo anunți perioadele de vacanță.

Bineînțeles ca discuți și cu cadrele didactice despre cum a fost ziua copilului sau dacă e ceva ce merită menționat.
Oana:)

Mai jos este poza cu carucioarele in care dormeau la creșă. 🙂

33 Comments

  1. Alexandra

    Semana perfect cu sistemul Montessori.
    In afara de dormitul afara, la fel se desfasoara activitatile la gradinita din Edinburgh (Montessori art school) unde merge fiul meu.

    • Ella

      Da, exact la asta m-am gandit si eu. Si fetita mea tot la o scoala Montessori merge.

  2. Pica Diana

    Cam asa este si cu gradinitele in Germania. Locuim la 50km de Munchen. Gradinita incepe de la 3ani, copii sunt in grupe de la 3 la 6ani, cei mari ii ajuta pe cei mici sa se imbrace, incalte. Meniul este trecut in fiecare saptamana pe un panou in gradinita ca sa vedem ce au de mancare la pranz, desigur ca nu lipsesc legumele si fructele. Nu se fac diferente intre copii indiferent din ce tara vin, ii ajuta foarte mult cu limba, totul se face prin joaca. Copii pot venii cu trotinele, bicicletele la gradinita si lasate pana dupa program, la fel este si la scoala. Vinerea se mergea in padure, unde aveau unelte,cuie si construiau ce le trecea prin minte. Baiatul nostru a schimbat 2gradinite, dar nu a fost nici un stres pentru el. Acum este in clasa 1 cu program prelungit. Dupa scoala au voie doar 1h sa isi faca temele, restul este timp pentru jucat, 1h ii scoate afara( ca ploua, ninge, bate vantul).

  3. Andra

    Montessori rules. Fix asa se intampla la gradinita pustoaicei mele. Da, minus dormitul afara. E fantastic inclusiv ca parinte sa realizezi cata autonomie poate avea un copil daca i se acorda 🙂

  4. Elena

    Omfg, nici nu stiu ce sa zic cand vad atatea carucioare …. este bineinteles minunat si mult mai benefic si mai usor sa doarma afara…Cat despre crescutul sugarilor, bebelusilor si copiilor prin institutii, am rzervele mele. Inteleg( si nu prea) ideea economica a guvernelor „adultii la munca”, ” copiii la cresa”, dar sincer mi se pare ca un adult echilibrat este totusi un copil crescut de parinti si bunici.

    • Rosu Aprins

      Pentru ca unul care mere la cresa/gradi nu este echilibrat? Eu am mari rezerve cand un copil este crescut acasa: aptitudini de socializare si descurcat singur…nu vad cat de mari…inteleg ca fiecare face cum crede cand vine vorba de educatia micutilor…doar imi exprimam my two cents.

    • Diana

      Eu mi-am crescut copilul fără ajutorul creșei și te invit sa îl cunoști pentru a scăpa de ideea ca un copil crescut in sânul familiei are probleme de socializare, adaptare în societate sau orice altceva mai crezi.

      Mesaj pentru Rosu Aprins

    • Andreea

      imi pare rau daca stric articolul acesta fain cu acest comentariu – dar nu prea exista doar o cale asa. ce li se potriveste unora, nu li se potriveste neaparat si altora.
      nu toata lumea vrea sa ii fie crescut copilul de bunici, unii vor sa il rupa de toate ranile transgenerationale de le caram in carca si le dam mai departe – mai ales cu remarci de genul ‘ia uite cum face, am crescut si eu copii si nu au facut niciodata asa’, ‘nu mai plange ca nu esti fata/ca esti urat’, ‘o palma la fund nu e bataie’, ‘copilul cand plange trebuie ignorat’ si astea sunt doar cateva exemple, ca sa nu intru in tot felul de exemple cu remarci rasiste, injurat de fata cu copilul si altele asemanatoare.
      desigur ca bunicii sunt importanti in viata copilului si e ok sa aiba o relatie cu ei, dar unora ni se aplica ‘mai rarut e mai dragut’.
      pentru mine cresa e ceva foarte util – copilul meu invata acolo foarte multe, iar eu cred ca am gasit calea de mijloc (pentru noi) – lucrez 5 ore pe zi (in Germania ca parinte am dreptul legal la program redus), piticul sta 6 ore la cresa, dupa somnul de pranz il ridic si mergem sa ne plimbam si sa ne jucam. alte familii au gasit alta cale (copilul full time la cresa sau mama acasa cu copilul
      pana la 5-6 ani sau parintii fac cu randul care sta 2-3 ani acasa sau sau sau) si tot adulti responsabili vor si ei sa creasca.

  5. alina

    seamana si cu waldorf. avem si noi in Romania, cu exceptia dormitului afara.

  6. A.

    Pot sa mai adaug ceva, daca imi permiti :). Ne-am mutat recent, direct la gradi si am putut face diferenta intre gradi privata Bucuresti si gradi de stat aici: diferente enorme!! Exista sedinte cu parintii in care se discuta ce planuri au, ce vor sa faca cu copiii. De exemplu Luni e ziua cu activitati in clasa, Marti e ziua de plimbari prin parc (ii iau in biciclete Cristiania-tip cargo bike- si se plimba cu ei) Miercuri pun impreuna 3 grupe sa interactioneze intre ei si sa isi faca prieteni, Joi yoga day (e foarte fun sa ii vezi pe toti intinsi pe saltelute sau cu tot felul de bile ) Vineri relaxare sau film educativ sau explorare natura. Se pune accent pe compasiune, sentimente, sa fie independenti. De ziua lor primesc un tort (care arata ca o turta dulce cu migdale pe deasupra) dat de gradinita si 1 cadou de la pedagogi. Daca vrei sa faci petrecere, anunti gradinita si vin copiii in ziua respectica la tine acasa insotiti de pedagogi. Play-date-urile se anunta la gradinita chiar daca sunt in afara orelor sau in weekend. De Craciun parintii primesc cadou de la copii(ceva facut de ei impreuna cu personalul). Comunicarea cu gradi se face prin aplicatie, acolo primesti si poze, meniul din saptamana respectiva, ai contactele parintilor (e-mail, nr telefon). Petrec cat mai mult timp afara, vara cel putin toata ziua stau afara si mananca afara. Pedagogii sunt tineri, multi baieti (ceea ce in Romania nu am vazut…doar profesori la generala, dar la gradi doar femei am vazut)sunt fooarte draguti, copiii ii iubesc efectiv. Bat palma la plecare, se imbratiseaza.. e foarte dragut. Am ramas uimita de schimbare, mentalitate, dragoste fata de copilasi. Scoala se plateste in functie de venitul familiei. Daca si venit mai mic, ai un discount mai mare. Cu cat veniturile familiei sunt mai mari, cu atat discount e mai mic(ex: o familie saraca are gradinita gratuita, in timp ce o familie cu multi bani plateste pret intreg, in jur de 16-17 milioane lei, daca nu ma insel). Am aflat ca incep clasa 0 de la 6 ani si in ultimul an de gradi copiii fac vizite cu pedagogii la scolile generale din zona pentru a se acomoda. Aici sunt obligatorii 10 clase, dupa alegi daca vrei o scoala de meserii inca 2 ani si dupa te angajezi, continui sa studiezi pentru a merge la facultate ulterior sau te poti angaja direct. Foarte interesant modul de abordare. Te voi tine la curent pe masura ce creste cel mic:)

    • L

      Foarte interesant faptul că există și pedagogi bărbați, e benefic pentru băieți.

    • Lau

      Ce se întâmplă cu cei care nu știu limba germana? Mulțumesc

  7. Rosu Aprins

    Mie imi pare unul din cele mai sanatoase sisteme de educatie din lume: sanatosi si fizic si mental. Tare faina idee de dormit afara a micutilor si fara tone de haine groase, mult in natura, conectati cu natura prin mai tot ce fac. Si parinteala imi pare tare faina: calmi, impun limite cu blandete insa cu fermitate in acelasi timp, petrec timp impreuna ca si familie si incearca sa aiba mereu chestii naturale in jur. Mai toti bicicleteaza…vara, iarna.

    • Cristina

      Lucrand de atatia ani ca psihiatru si psiholog in Danemarca pot spune ca realitatea nu e chiar asa cum crezi tu. E chiar tragica un pic, doar ca ei, in comparatie cu noi, nu-si torn cenusa in cap si isi blameaza tara cum o facem noi romanii.
      Un lucru ingrijorator, pe care nu l-am auzit niciodata strigat in gura mare , este ca atunci cand iti duci copilul la cresa/gradinita/scoala trebuie sa ii faci asigurare de viata/accidente. Pedagogii nu sunt responsabili de viata copilului tau. Daca copilul isi rupe mana, piciorul, sparge capul ar fi bine sa ai asigurare. Si da, nimic nu li se intampla pedagogilor, pentru ca dupa cum am spus ei nu au o asemenea responsabilitate.
      Sinonsa te intrebi “de ce si-ar rupe mana copilul ?” , raspunsul este simplu : copii sunt lasati nesupravegheati in cele mai periculoase scenarii.
      Iar patologia psihiatrica este una dintre cele mai severe pe care am vazut, unele dintre ele datorandu-se traumelor din copilarie, adica educatia aia mirifica de care tot aude lumea.
      Am auzit pe cineva ca zicea ca nu exista tablete in gradinita. Nu pot spune decat ca ar trebui sa nu mai creada tot ce li se spune.
      Si eu m-am mutat in Danemarca pentru ca auzisem o groaza de lucruri bune, ce mai “pomul laudat” dupa 7 ani de locuit aici, timp intre care am devenit mama si eu si sotul meu suntem in cautare de alternative de emigrat deoarece doua dintre sistemele esentiale pentru cresterea unui copil sunt la pamant, respectiv educatie si medical.

    • Lau

      Te rog, Cristina, sa detaliezi. Mulțumesc

  8. Monica

    Ma revoltata și datul cu părerea și mai tare poza. Știți care sunt consecințele acestui tip de creștere? Pe termen lung? Știți ce traume setează acest tip de creștere?

    • Consecinta pare a fi oameni civilizati si cat de cat multumiti cu viata – tarile nordice sunt pe primele locuri in lume la happiness index

    • Ruxandra

      Ce te îngrijorează, Monica? Care sunt consecințele la care faci referire?

    • Irina

      Sunt si cei.mai depresivi
      Sistemele.astea sunt un fel.de.pomul.laudat

  9. Osan

    Buna
    Fetita mea e la creșă în Franța de la 9 luni si e cam același sistem mai puțin dormitul afara. Insa cat am stat cu ea am remarcat cat de ușor si de bine adormea cand era în carut afara indiferent de vreme.😚
    E mereu o mica lupta interioara cand o las la creșă (acum are 2 ani) dar imi dau seama ca amandoua castigam(eu la activitatea mea, ea cu ale ei). Si o vad ca e bine fericita.
    Si acum mai adoarme afara si e mereu o placere.

  10. Andreea

    Este un fel de Montessori. Ema a mea merge la gradinita Montessori in Romania. In afara de dormitul afara si carnea la masa, asemanarea e izbitoare🥰

  11. Ioana

    E la fel in Germania, zona Köln. In afara de programul cu batranii si dormitul afara. Gradinita de stat, fara certificat Montessori sau Waldorf sau altceva.

  12. Cristina

    Locuiesc in Suedia de 14 ani…copiii mei de 12 respectiv 9 ai mers la gradinita de la 1 an, asa ai dreptul daca parintii muncesc sau merg la facultate. La fel se procedeaza si aici mai putin dormitul afara. In schimb copiii dorm intro camera in care fiecare are salteluta lui, cu perna si paturica….un pedagog sta cu copiii pe tot timpul somnului. Cand nu e ora de somn , se pun saltelele intrun dulap vertilcal iar camera devine loc de joaca. Suntem foarte multumiti de acest sistem. Toti copiii sunt egali, toti fac de toate. Cand copiii sunt foarte mici, tot pedagogii au grija sa ii schimbe de scutece si ulterior sa ii invete sa foloseasca toaleta. Au minitoalete 😊 In general, si la gradinita dar si la scoala primara se merge mult pe principiul invatarii/facutul lectiilor in timpul orelelor. Mult de bazeaza pe joc.

  13. Silvia

    Imi pare foarte fain acest sistem din Danemarca, Suedia etc. Am o verisoara in Norvegia si am inteles ca si acolo dorm copiii afara in carucioare. Eu si acum mai am probleme cu infofolitul fetitei mele atunci cand este la bunici si sunt 25 grade afara iar ea are vreo 3 bluze de iarna pe ea.
    Pacat este ca la noi in Romania doar la Montessori sau Waldorf beneficiezi de un sistem atat de interactiv si benefic pentru copii, doar la particular pe bani destul de multi.
    As dori sa citesc aici si descrierea sistemului de invatamant din Finlanda, desi o sa am o depresie probabil cand voi afla cate lipsuri avem noi.
    Thumbs Up pentru aceste articole!

  14. Rosu Aprins

    @ Diana

    Nu mi-a fost intentia sa tranform conversatia in educatie institutionalizata vs educatia acasa…dar no, hai sa ne aflam in treaba.

    Am vazut in anii mei de dascal destui copii crescuti acasa fara mers la gradi care mi-au intarit rezervele legat de educatia strict acasa. Da, acesti copii au/avut probleme de socializare si de invatat sa se descurce singuri si cand erau si copii si amu ca adulti. Nu sustin ca toti sunt la fel, spun doar ca am mari rezerve legat de aceasta metoda de educatie. In primul rand…pentru ca tu ca parinte nu esti echipat cu metodele pedagogice adecvate sa treci prin toate subiectele ca lumea si nici nu cred ca ai timpul necesar sa o faci. De asemenea mai cred ca nu poti sa fii obiectiv cand vine vorba de cat de mult sau nu sa il inveti/evaluezi chiar daca urmaresti o programa scolara. Nu o spun cu aroganta in voce insa mie imi pare ceva de genu…imi cos singura rana decat sa merg la doctor ca doar cat de dificil poate sa fie? Poate ca reusesti sa te cosi dar cat de bine/calitativ o faci? Si intreb asta fara a judeca, intreb. Mai nou suntem toti experti absolventi de Google si Youtube university. Sau…daca consideri ca asa este cel mai bine…de ce nu continui sa il educi asa si la nivel universitar?

    Reticenta, hulirea si blamarea educatiei la orice nivel cresa, gradi, liceu in centre formale (mai ales de stat acolo unde educatia este chiar decenta-situ ca sunt locuri unde centrele private ofera mult mia mult sau chiar opusul) ma intristeaza enorm mai ales pentru ca nu toti isi permit sa fie o familie de doar un parinte care munceste, asta mai ales in cazul parintilor singuri si apoi ma intristeaza si mai tare cand cei care o fac sunt judecati pentru ca „isi lasa copiii intr-un sistem si ii traumatizeaza”. Unii dintre noi chiar trebuie sa mergem la munca (sau muncim de acasa) sa supravietuim si sa le asiguram celor mici cele necesare (nu, nu doar material vorbind desigur)! Sistemele de educatie nordice sunt prin cele mai bune si sanatoase din lume, daca si ele mai sunt puse sub lupa, ce sa mai zic…sincer, cunosti personal sitemul danez? Eu da, nu doar ca este eficient dar este si armonios, sanatos pentru dezvoltarea copiilor-il recomand cu tot dragul: am invata o gramada din el!

    Si inca ceva…ca suntem in anul 2022: ce exemplu dam fetelor noastre prin a sta acasa? Ca asta e menirea lor: sa depinda mereu de altcineva, sa fie mereu focusate pe copii si casa. Bineinteles ca aici NU ma refer la parintii care lucreaza de acasa (tot munca e oriunde iti e „biroul” sau „santirerul”! ) Nu, fetele noastre pot sa fie orice isi propun sau viseaza sa fie! La fel si baietii! Si da, multe se invata din exemple.

  15. Larisa

    Ca de obicei, măsura contează. Nu cred că există o opoziție educație instituționalizată/ educație acasă. Există o complementaritate. Mi se pare la fel de greșit să mizezi exclusiv pe abilitățile tale de părinte sau să încredințezi copilul fără rezerve unui sistem. Fiecare are rolul lui. Sunt, desigur, părinți fără suficiente cunoștințe pedagogice, după cum sunt și pedagogi fără har. Din experiența mea de mămică și bunică, ideal ar fi ca în primele 30 de luni de viață copilul să dezvolte legături afective cu familia, urmând să meargă în colectivitate după vârsta de 2 ani și jumătate, 3 ani. Și nu, nu mă gândesc că este treaba exclusiv a mamei să formeze aceste legături (”ce exemplu dăm fetelor noastre”). Există varianta civilizată a concediului paternal. Chiar este indicat ca tatăl să petreacă un an cu copilul lui, dând mamei posibilitatea să lucreze, iar lui să învețe să simtă ca un tată.

    • Rosu Aprins

      @Larisa

      Complementaritatea da exista…dupa ce vine si inainte de gradi si scoala, normal ca educatia continua si incepe acasa. Corect ca fiecare are rolul lui. Cred ca faci un pic confuzie intre educatie formala si informala. Inca o data, un parinte nu are cum sa suplineasca un dascal daca nu a trecut printr-un training pedagogic. Altfel de ce mai avem scoli de formare de pedagogi, sincer? Dascali fara har? din pacate, sigur ca sunt dar nu ma impotmolesc in exceptii sau vorbesc de cei cativa care nu au ce cauta in invatamant.

      corect si cu partea de concediu paternal si tatal ca exemplu-si foarte tare de apreciat desi sanatos ar fi sa fie norma nu doar de apreciat cand se intampla. doar ca de cele mai multe ori tatii oricum cam lucreaza. statul acasa e mai des intalnit la tipe (de asta am pomenit faza cu exemplul).

      din pacate, nu toate tipele isi permit sa stea acasa cu micutii in primile luni de viata si e foarte trist cand vad cum sunt judecate pentru ca „isi incredinteaza copiii fara rezerve unui sistem”. ce alta solutie le oferi tu? Femeile acestea au nevoie sa se poata concentra 8 (sau mai multe ore) pe zi sa poata faca fata unui loc de munca sa poata pune o paine pe masa. daca nu au incredere in gradi/scoala unde isi duc puii (nu oarba, corect!), cum ar putea functiona la locul de munca? chiar mereu trebuie vorbit in termeni de extreme?

      cunosc foarte bine sistemul de educatie romanesc: cum taie aripi, este abstract si rupt de realitate…totusi, ce sa faca o mama romanca singura sau nu care nu isi permite o gradi/scoala privata sau nu isi pemite sa se lase de job? sa vorbim un pic in termeni realisti si apoi sa filozafam pe „ce i se potriveste fiecaruia”. In loc sa apreciem oamenii astia care se impart in mii de bucati zilnic, hai sa ii judecam. pe bune?

  16. Mariana

    Mai oameni buni, ce afara?! Eu din poza vad ca tot sub acoperis sunt carucioarele si sub nicio forma nu cred ca, copii sunt lasati sa doarma sub cerul liber in ploaie si vant! Si apoi nu cred ca un copil de trei ani doarme cuminte in carucior.

    • Printesa Urbana

      Normal ca sunt acoperite, doar nu era sa ploua pe copii. 🙂 In aer liber nu exlude posibilitatea unui acoperis in caz de ploaie. Sunt in exterior, la temperatura de afara, cu acoperis.

      Copiii din poza sunt bebelusi, poza e de la cresa, nu au trei ani.

    • Sanda

      ❤️Trăiesc in Danemarca de aproape 8 ani, iar copilul meu, de la vârsta de 11 luni pana la vârsta de 3 ani a dormit afara la cresa:
      1. sub cerul liber fără acoperiș doar când era vreme buna, sau soare si fără vânturi puternice,
      2. intr-un spațiu acoperit, cu temperatura de afara, doar când era vreme urâta, temperaturi foarte mici, ploua sau când erau vânturi puternice.
      La fel și acasa, dormea in cărucior in curte afara, ii plăcea la nebunie… iar dacă era vreme urâta dormea in casa(deoarece nu aveam un spațiu special acoperit afara).
      Te inteleg de ce nu îți vine sa crezi, pare ireal fata de alte sisteme din alte tari, dar este adevărat, am trăit pe pielea mea.
      Ce poate fi mai frumos, decât sa poți dormi sub cerul liber, sa respiri aer curat și sa-ți ciripească și păsărelele!😊

  17. Andreea

    hehe, al meu venea si dadea el toata organizarea cu somnicul peste cap – caci pana la vreo 18 luni nici vorba de carucior, il auzeai de la 3 km :))) el a fost bebelus de purtat in sistem & doritor de apropiere (high need baby)
    chiar sunt curioasa cum fac educatoarele cu bebelusii care nu vor nicicum in carucior, ca nu cred ca doar al meu a fost asa.

    acum la doi ani insa – asa bine doarme afara (si cate 3 ore legate), iesim
    cat de mult toti trei in weekend, daca nu ploua torential sau nu e o furtuna zdravana.

    lasand gluma la o parte – mi se pare fain ca dorm la aer

    • Rosu Aprins

      @Andreea
      „lasand gluma la o parte – mi se pare fain ca dorm la aer”-si mie tare fain imi pare.

  18. Rosu Aprins

    @Cristina

    Traumele din copilarie de care vorbesti sunt legate direct de sistemul de educatie? Ca traume din copilarie au multi din toate tarile/sistemele…unii chiar din Ro.

    Nu zice nimeni ca un anume sistem de educatie e perfect pt ca nu e…dar unele sunt mult mai bune ca altele si Danemarca e printre cele mai bune.

    Imi pare ca tie Danemarca nu it place overall si atunci inclini sa le vezi doar partile negative. Trist!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *