Cum e să fii profesor în Olanda? (interviuri cu 7 profesori și un psiholog școlar)R)

Ce salariu are un profesor in Olanda si cate ore preda? Cate ore petrece completand dosare? Sunt multumiti profesorii din Olanda?

În ultimele zile am stat de vorbă față în față, la telefon sau pe email cu mai mulți profesori din Olanda.

Înainte să vă povestesc ce au spus despre cât și cum lucrează, salarii, dacă se simt respectați și ce ar schimba ei la sistemul în care lucrează, vreau să fac câteva precizări despre sistemul lor de învățământ public, lucruri pe care le-am aflat cu doi copii în școala de stat în Olanda. Mai multe articole despre sistem găsiți aici.

După cum veți vedea, unele lucruri sunt la fel (profesorii nu se simt mereu respectați, consideră că profesorii începători ar trebuie să aibă salarii mai mari, simt că deseori părințiile le contestă deciziile, etc), dar sunt și multe diferențe (guvernul alocă fonduri suficiente educației, nu se practică meditațiile în privat, birocrația tinde spre zero, mulți profesori lucrează part-time pentru a păstra timp și pentru familie).

La o populație de 17 milioane de locuitori, au aproximativ 6.000 de școli primare și aproxmativ 650 de licee. Școlile au dotări asemănătoare, inclusiv tablă interactivă, proiector, spații de sport, ateliere de artă, unele au și laboratoare de gătit. Nu se pune problema de toalete fără apă curentă, frig iarna, pericol de incendiu sau prăbușire. Sunt frecvent renovate, au senzori de fum, inundație și așa mai departe. Școlile au spații de joacă generoase și copiii petrec mult timp afară în timpul programului școlar.

Există și școli private, însă sunt puține, destul de scumpe și frecventate aproape exclusiv de expați. Olandezii își dau în general copilul la școala cea mai apropiată.

Norma întreagă pentru un profesor în Olanda e de 36-40 de ore pe săptămână. Mulți profesori lucrează part-time, adică fie vin 3 zile la o școală, o zi la alta și pe a cincea o petrec cu familia, fie își împart norma între mai multe școli sau iau doar o jumătate de normă, pentru că fac cursuri sau au copil mic acasă.

Clasele au 24-30 de copii. La catedră e un profesor, deseori secundat de un profesor în stagiu de pregătire. În școala primară (copii de între 4 și 12 ani), copiii au 2-3 profesori (unul luni și marti, altul restul săptămânii), plus ajutor de la profesorul în practică, alteori sunt singuri la clasă.

Profesorii se schimbă în fiecare an. Clasele de copii se amestecă până în groep 4 (copii de 8-9 ani), apoi rămân cu aceiași colegi până termină groep 8.

La secundar (copii între 12 și 16 ani) există profesori pentru fiecare materie. Sunt trei tipuri de secundar: de bază (de aici pot ieși copii cu profesii vocaționale), mediu (după 6 ani copiii merg la facultățile vocaționale) și înalt (de aici copiii merg la facultăți considerate academice: medicină, cercetare).

Profesorii de ani 7 și 8 au o responsabilitate mare, căci ei decid la ce tip de secundar va merge copilul tău, bazându-se pe rezultatele la testele naționale, testele locale (stabilite de școală) și pe cum cunoaște el copilul (cât de motivat e, cât de mult poate să învețe, ce talente și abilități are).

Părinții nu pot schimba recomandarea profesorului! Dar multe licee ofere clase comune pentru două niveluri (mediu și înalt sau de bază și mediu, de exemplu), astfel încât un an sau doi copiii pot merge mai sus sau mai jos decât recomandarea profesorului, în funcție de ce pot și vor să facă.

Școala e de la 8.30 la 15.00 de luni până vineri, mai puțin miercurea, când copiii termină la 12 (e ziua în care copiii au diferite sporturi).

Aici în timpul vacanțelor profesorii nu vin la școală, au liber, concediu plătit. Asta compensează orele suplimentare pe care ei le lucrează fără ca ele să fie plătite (pentru a pregăti anumite activități, de exemplu).

Statul oferă diferite cursuri de specializare gratuite, plus 500 de euro pe an de profesor pe care ei le pot folosi pentru a urma cursuri oferite contracost de diferite organizații.

Salariul mediu al unui profesor este peste media națională, dar nu cu mult. Profesorii începători au un salariu mic, însă cu fiecare an la catedră crește și salariul. Primesc și al 13-lea salariu. Aici puteți vedea cifre exacte în funcție de experiență și nivel. Nu uitați că acestea sunt salarile BRUTE, asta înseamnă că scădeți o treime din sumă să vedeți salariul net, banii în mână.

Pentru a deveni profesor trebuie să urmezi un secundar (gimnaziu plus liceu) și apoi Facultatea de Științe ale Educației (traducerea îmi aparține, ei zic HBO – Lerarenopleiding), care durează 4 ani. Cei care fac și master pot preda în clasele terminale de liceu și la universitate și au salarii mai mari.

În fiecare an există 3-5 zile de studiu în care copiii stau acasă, iar profesorii participă la cursuri pe anumite teme, susținute de specialiști.
Există și un extra pachet de 5 zile pe an (dacă ai normă întreagă) care poate fi folosit la alegere pentru câteva zile libere în afara vacanțelor sau reducerea orelor la clasă în situații speciale.

Nu se practică meditațiile în privat. Toți profesorii cu care am discutat au spus că nu au auzit de așa ceva, doi chiar m-au privit mirați. Dacă un copil nu ține pasul, îl ajută în clasă, se discută cu părinții, intervine psihologul etc.

Există firme care oferă cursuri extra-școlare, dar ca același profesor de la clasă să lucreze în privat cu anumiți colegi e ceva destul de rar aici (ca să nu zic neîntâlnit).

Nu există inspectorate școlare. Șeful de catedră participă o dată pe an la o oră deschisă a fiecărui profesor, se completează chestionare între colegi. O dată la cinci ani are loc o inspecție ministerială. Dacă sunt probleme într-o școală (episoade repetate de bullying, plângeri ale părinților sau profesorilor), atunci au loc inspecții mai dese, neprogramate. Monitorizările naționale când sunt probleme durează 2-3 ani.

Pentru că acum este criză de profesori în Olanda (din cauza migrației masive și a reputației nu prea grozave pe care o are meseria de profesor, sunt prea mulți elevi, respectiv tot mai puțini profesori), au creat un sistem mai rapid de acreditare a profesorilor, în doi ani poate un absolvent de facultate de aproape orice tip care are un nivel de limbă bun (minimum B2) să predea.

Acestea fiind spuse, vă las cu profesorii care au avut amabilitatea de a petrece timp cu mine pentru a prezenta echilibrat câteva detalii din viața de profesor în Olanda. La final am pus și un mesaj de la un părinte.

  1. Arno este învățătorul fiicei noastre, care merge în groep 6 la o școală publică de cartier, într-un oraș de lângă Amsterdam

Arno lucrează 3 zile pe săptămână, jumătate de normă. Predă 19,5 ore pe săptămână și petrece alte 6 pe săptămână în întâlniri sau pentru pregătire sau notarea copiilor. O oră pe săptămână petrece completând formulare cerute de școală sau minister.

Consider că primesc un salariu rezonabil pentru munca mea, dar simt și că am o responsabilitate foarte mare. Ca profesor, avem acest beneficiu al vacanțelor mai lungi, dar dezavantajul e că nu poți lua vacanță când vrei tu. Iar în vacanțele școlare, când trebuie să ai și tu vacanță, totul e foarte scump.

Nu întotdeauna mă simt respectat ca profesor. Se întâmplă să fiu luat în râs uneori. Din fericire, atitudinea părinților este cel mai adesea respectuoasă și de ajutor. Împreună lucrăm pentru bunăstarea copiilor lor.

Școala la care lucrez e destul de flexibilă. Sunt deschiși la sugestii și dispuși să facă schimbări dacă acest lucru este susținut pe scară largă în rândul personalului.

2. Wibo este profesor de engleză la secundar VMBO, un fel de liceu profesional, să îi spunem, predă de 27 de ani. Lucrează normă întreagă, adică 28 de ore de predare pe săptămână, plus alte 10 ore de pregătire, notare etc. Birocrația îi ocupă 3 ore pe săptămână.

Da, consider că salariul meu este corect, dar asta pentru că am multă experiență deja și salariul crește cu fiecare an lucrat. Cred că profesorii începători ar trebui să aibă salarii mai mari.
Consider că părinții nu au destul respect față de profesori, nu au încredere în metode și în ce povestesc profesorii despre comportamentul copiilor la școală. Societatea în general nu prea mai respectă specialiștii: medicii, cercetătorii, profesorii. Acum mulți au impresia că le știu pe toate.

Școala e dispusă să facă schimbări în abordare, programă, dar NUMAI daca faci planul până la capăt.

L-am întrebat pe Wibo dacă i se pare mai dificil să fie profesor zilele astea.

E mai greu, dar tot fain. Copiii pun întrebări, discută. E greu cu copiii care ar avea nevoie de ajutor special, dar care ajung în secundar în licee care nu au destul personal să îi ajute.

3. Linda este de aproape 20 de ani învățătoare într-o școală primară Montessori, la grupa copiilor de 6-9 ani. Predă la clasă trei zile pe săptămână, iar o zi lucrează ca ortopedagog în aceeași scoală.

Petrece la școală în cele patru zile de lucru 9 ore și jumătate pe zi, de la 8 la 17.30. După program mai petrece timp în întâlniri cu colegii, cu părinții, participând la cursuri, citind lucrările copiilor sau pregătind evenimente speciale (săptămâna cărții, petreceri, festivaluri). În fiecare duminică petrece câteva ore pregătind planul de predare pentru săptămâna următoare.

De două ori pe an pregătesc rapoartele individuale ale tuturor copiilor. Lucrez între 30 și 45 de minute la fiecare raport, și am 27 de copii în clasă.Birocrația a scăzut mult în ultmii ani. Înainte trebuia să notez zilnic un anume număr de lucruri despre fiecare copil și eram verificată dacă notez toate aceste lucruri. Acum nu mai e cazul. Avem notele de la teste, notițele pentru întâlnirile cu părinții, lucruri speciale de notat (un copil cu care ai nevoie să lucrezi special pe o anumită zonă).

Personal, sunt mulțumită cu salariul pe care îl primesc. În același timp, simt că profesioniștii din educație sunt mai prost plătiți decât cei din alte domenii, cu studii similare ca durată și dificultate. Totuși, responsabilitatea profesorilor este mai mare, la fel și consumul fizic și psihic, de aceea consider că ar trebui ca profesorii să fie mai bine plătiți.

Ce simt eu este că profesorii de școală primară sunt mai puțin respectați ca cei din școlile secundare, deși și unii și alții sunt absolvenți de școli similare.

Comunicarea cu părinții e bună, deși în unele cazuri simt că opinia mea nu e respectată, sunt contrazisă, se întâmplă tot mai des.

Îmi place că am suficientă libertate să decid cum să predau materia, cu unii copii aplic o metodă, cu alții alta, folosesc unele materiale sau altele. Cred că libertatea aceasta scade pe măsură ce copiii cresc, pentru că au tot mai multe materii de aprofundat, iar profesorii mai puțin timp să fie rceativi și să acorde atenție fiecăruia.

Ce constat în ultimii ani e că profesorii sunt mai atenți în clasă la copii, iar copiii ascultă tot mai puțin ce le spun adulții.

4. Alice este profesoară de matematică la un liceu tip ISK, o școală de tranziție pentru copiii care nu vorbesc olandeza și care au peste 12 ani. Alice a mai lucrat un an într-un liceu, iar de 6 ani lucrează la ISK.

Lucrează part-time (4 zile, 0,83 din norma întreagă). Am 19 ore pe săptămână la clasă, restul fiind atribuite pregătirii lecțiilor/ corectat teste/ședințe). ISK funcționează un pic diferit față de un liceu normal. Nu completez formulare sau acte pentru stat.

Consider că am un salariu corect. Mă simt respectată ca professor, nu am avut parte de situații foarte neplăcute. Elevii de la școala noastră sunt bucuroși că pot veni la școală, având în vedere că majoritatea vin din zone foarte sărace sau de război, mulți nemaifiind câțiva ani la școală sau chiar deloc. Știu că elevii olandezi știu să și ceară drepturile foarte bine și nu sunt muți în fața profesorului, ceea ce nu e un lucru rău.

5. Marjanne este psiholog în cadrul unei școli primare din Olanda. Lucrează în învățământ de 35 de ani, de 16 ani ca psiholog intern. Lucrează fulltime (40 de ore pe săptămână) pentru două școli care aparțin aceluiași grup de școli.
Rolul meu în școală este de a observa alături de profesori ce copii au nevoie de ajutor, apoi intervin pentru a ajuta copiii cu pricina și pe profesorii lor în a-și rezolva problemele, apoi monitorizez să mă asigur că totul e bine.

Jumătate din timpul meu este dedicat completării de hârtii, formulare și chestionare.

Marjeanne consideră că salariul pe care îl primește este prea mic pentru efortul pe care îl depune. De asemenea, simte că profesorii nu sunt foarte respectați și că părinții au așteptări prea mari de la școală. Copiii sunt mai asertivi ca înainte, știu mai bine ce vor și știu să ceară ce doresc. Nu mi se pare neapărat mai greu de gestionat această nouă situație, cât pur și simplu diferită.

6. Claudia este profesor de științe în școala secundară (copii de 12-18 ani). Are peste 30 de ani experiență de predare în romană, în olandeză și în engleză, în trei sisteme diferite de învățământ.

Claudia lucrează part time, 0,8 din normă, la o singură școală.

Mi se întâmplă deseori să lucrez câteva ore și în weekend ca să termin de corectat teste sau de pregătit lecții pentru zilele următoare. Profesorii nu au multă birocrație, eu doar trec absențele, nu colectez date pentru statistici, nu fac dosare de bursă, de asta se ocupă personalul administrativ.

Profesorii nu sunt plățiți la fel de bine ca angajații din alte domenii cu aceleași studii, dar dar pot trăi decent cu salariul primit.

Vacanțe avem tot atât cât au și elevii (asta înseamnă  că nu suntem chemați în timpul vacanței să facem „de serviciu  pe școală”).

Cât despre respect… clasa politică  asigură finanțarea necesară procesului de învățământ, iar depinde de tipul de școală în care lucrezi și de nivelul elevilor și părinților. Atitudinea părinților depinde de nivelul școlii în care lucrezi (părinți olandezi ai copiilor care urmează traiectul profesional nu sunt foarte interesați de rezultatele școlare, dar părinții elevilor care urmează liceul  sunt interesați, în niciun caz însă nu se fac presiuni pentru note).

Managementul este  ocupat cu administrarea școlii, nu cu  ce anume fac profesorii la clasa, asta se hotărește în grupul de profesori care predau materia respectivă.

7. Liliana este profesoară de educație fizică și sport în învățământul primar în Olanda, cu experiență de 16 ani în sistem. Ca pregătire, Liliana a absolvit FEFS Craiova, diploma i-a fost echivalată. Ține ore de sport la șase școli, în două săli de sport (aici e ceva obișnuit ca două sau trei școli din același cartier să folosească aceeași sală de sport).

Liliana face sport cu elevii 22 de ore/săptămână (nu are normă întreagă). Mai petrec câteva minute o dată la câteva luni pentru a completa formulare de o pagină sau evaluările anuale.

Am întrebat-o pe Liliana dacă ea consideră că salariul pe care-l primește este suficient pentru efortul pe care îl depune. Da, învățământul olandez e bine plătit, mi-a răspuns Liliana. Mă simt respectată ca profesor aici. Comunicarea cu părinții e bună, dar în cazul materiei pe care eu o predau, e limitată la informații transmise prin învățătoare; în cazuri excepționale facem o intâlnire în trei.

CE AR SCHIMBA ACEȘTI PROFESORI ÎN SISTEMUL EDUCAȚIONAL OLANDEZ?

Arno: Aș angaja mai mult personal sau aș scădea numărul copiilor în clase, pentru ca fiecare copil să primească mai multă atenție.

Wibo ar reduce numărul de ore la catedră ca să aibă timp de discuții libere cu colegii și cu elevii.

Linda: Ce aș schimba? Aș insista pe identificarea talentelor și mai puțin pe teste standardizate. Aș promova mai mult educația, pentru ca un număr mai mare de tineri să aleagă această meserie, acum e criză mare de cadre dodactice. Se vorbește mult despre aspectele negative ale meseriei, nu și despre cele pozitive.

Claudia ar schimba metoda de evaluare  a elevilor pentru a decide către ce formă de învățământ  să fie încadrați absolvenții de școală primară.

Liliana ar reduce numărul de mesaje interne de pe aplicațiile interne ale școlilor.

Alice: Elevii lucrează foarte mult digital, chiar și la matematică ceea ce aduce multe avantaje, de exemplu feedback direct, dar elevii nu mai știu să folosească foaia și pixul, iar toate testele inclusiv cele naționale sunt pe hârtie și nu digital.
Marjanne: Dacă ar putea schimba ceva, ar reduce atenția care se acordă rezultatelor la teste și s-ar uita mai mult la talentele fiecărui copil.

Claudia: Nu sunt un fan al metodei de evaluare  a elevilor în sistemul olandez pentru a decide în ce formă de învățământ  să fie încadrați absolvenții de școală primară.

Și un părinte:
8. Elena, mamă de trei copii, stabilită în Haga, Olanda, povestește: Un lucru care mă impresionează la școala la care merg ai mei e că au o singură “femeie de serviciu”, dar care nu e de fapt femeie de serviciu. E o doamnă care are și ea birou în open space-ul unde are birou și directorul și unde se strâng profesorii și au discuții, ședințe etc. Doamna asta se ocupă și de desfundat scurgerea din curtea școlii când plouă, de șters geamurile acelei săli, răspunde și la telefon și multe alte treburi administrative.
Ei, și atunci cine face curățenie în clase, pe culoare, m-am întrebat?

Sigur trebuie să fie ceva echipa care să vină după ce se termină orele la 15, nu?
Ei bine, nu. Fiecare profesor se ocupă de clasa lui și zona culoarului dedicată clasei (pentru pe că culoare fiecare clasa are zonă de cuier, cutie pt ghiozdane.
Plus că se mănâncă în clasă, plus activități, îți imaginezi ce e la finalul unei zile.
Copiii sunt și ei angrenați să își strângă jucăriile sau ce le mai cade de la masă. Dar la final de zi de multe ori o văd pe învățătoare cum dă cu mătura. Și mai povestește cu cineva, mai fac o glumă, adică nu îmi pare că s-ar simți deranjată de ce face.

Înca ceva: in multele ieșiri pe care le avem cu copiii în afara scolii (la aeroport, la ferme, teatru etc) vin și profesori pensionari care fac voluntariat, să ajute cu supravegherea. Sunt foști profesori ai școlii pe care o parte dintre copii îi cunosc bine. Țin minte în prima zi de școală a Alexandrei am intrat în curtea școlii, pierdute amândouă, ne-a abordat o doamnă în vârstă să ne întrebe daca ne poate ajuta. Ea fusese trimisă să identifice cei câțiva copii noi și să ne ghideze. Ea era un fost profesor al școlii, pensionată, care venise să ajute în prima zi de școală.

Sper să vă fie de folos.

Photo by Max Fischer: https://www.pexels.com/photo/teacher-talking-to-the-class-5212338/
Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4167

16 comentarii

    • Sunt multe voci care spun ca mai importante sunt abilitatile care nu sunt masurate de testele standard (am auzit si in Romania discutii pe tema asta).

  1. Foarte fain articolul! Ca profă de 7 ani in România mi se pare foarte interesant sa citesc despre experiențele altor profi din alt sistem. Am savurat fiecare cuvant. Mulțumesc!

  2. Pe luna mai, fiind in greva, am primit un salariu de 2240 lei. Mentionez ca am 12 ani vechime in invatamant si ca lunar, cumpar material didactic de cel putin 300 lei. Comparati cu salariul profesorului olandez.
    Sunt curiasa daca profesorii olandezi adera la greva…

    • Nu prea are sens sa compari salariile, pentru ca preturile aici sunt diferite. Chiria e 2.000 de euro/luna, de exemplu. Doar asigurarea obligatorie de sanatate e 150 de euro/luna. Si asa mai departe. Poti raporta la salariul mediu, mai degraba. Cat castiga un prof fata de salariu mediu in Ro si cat in NL?

    • Nu cred ca are sens sa comparati doar salariile. Comparati si costul vietii si vedeti cum e salariul de fapt.
      Nu spun ca salariile din Romania sunt ok, spun doar ca nu va puteti uita doar la castig.
      Sa comparati si veniturile din meditatii, si perioadele de vacante (mult mai lungi in Romania), si de ce, calitatea actului de predare (mult inferior in Romania).

    • Ce cumperi de 300 de lei? Serios, e o suma mare – poate faci exces de zel. O spun cu intentii bune, sa revizuiesti si sa vezi daca poti reduce, macar pe alocuri, pe viitor.
      Si eu imi cumpar carioci pentru whiteboard, dar nici vorba sa ma apropii de aceasta suma.

  3. Elena, ca educatoare, cumpar foarte multe materiale din bani personali.300 lei e aproximativ cea mai mica investitie lunara. Nu am voie sa cer nimic parintilor. Pentru sustinerea unei singure inspectii am cumparat materiale de 1400 lei, din bani personali. Sunt foate multe aspecte pe care nu le vede nimeni.

  4. Plus ca legea numarului de copii la grupa nu se respecta deloc la noi. Anul acesta am lucrat cu 10 copii peste limita legala admisa, intr-un sptatiu exact cat o camera de apartament.
    Dar, nu cred ca este mediul potrivit sa expun in mod obiectiv realitatile din sistem. Cei din afara sistemului isi pot da, cel mult cu parerea.
    Numai bine!

  5. Multumesc foarte mult de informatii! Am ramas socata sa citesc cat de diferita este Olanda fata de Germania,unde locuiesc eu. Cel putin in landul Saxonia Inferioara se pune accentul pe meditatii,dar nu cu profesorul de la clasa ( am vazut copiii,care faceau emditatii in clasa a 3-a pentru performanta), iar copiii nu incep scoala la 4 ani. Foarte interesant si ma bucur sa mai aflu cate ceva si despre alte tari. Pe langa aceasta, eu studiez ca sa devin profesor. In Olanda vad ca s-au simplificat pasii si nu dureaza chiar asa mult ca sa devii profesor. Aico, in Germania este mult mai complicat si poate dura si 10 ani cu totul, mai ales daca lucrezi in studentie. Aici se cere neaparat ciclul d elicenta+master+ un stagiu obligatoriu de pregatire de profesor de 18 luni, un fel de rezidentiat. Doar cine trece de toate acestea si ia examenele de final, poate sa preadea in scolile de stat. In rest, s epoate preda in scoli si doar cu masterul ( doar cu licenta nu prea), DAR doar ca profesor suplinitor pe perioada determinata. Si aici este o lipsa foarte mare de profesor, dar vad ca nu au simplificat sistemul deloc. Ba mai mult, au inceput sa „recruteze” oamenii,care nu au studiat pe filiela pedagogica, dar vor sa se reorienteze si sa predea in scoli. Daca au experienta, acestia se pot angaja direct la scoli si in paralel sa faca niste cursuri de pedagogie si gata. Iar cei care chiar studiaza 2 materii (este obligatoriu pentru cei,care vor sa devina profesori in scoli, sa studieze cel putin 2 materii), trebuie sa treaca printr-un „milion” de stagii, probe, pregatiri…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *