Diminețile noastre îngrămădite
N-o aud, dar o simt lângă mine. Deschid un ochi. E acolo, înaltă și subțire, mă privește pe întuneric. Ridic un colț de plapumă și mă trag într-o parte. Se strecoară lângă mine în pat, rece și molcuță. Își lipește…
Etichetă acasa
Apartament în oraș sau casă în suburbii? (p)
Acum șase ani pe vremea asta lucram de zor să ne amenajăm apartamentul abia achiziționat în rate (la care mai avem de plătit încă fix 29 de ani). Bărbatul venea de la serviciu, își atârna cravata și sacoul la intrare,…
Inima casei noastre bate în bucătărie (p)
Dacă vreodată ne-om muta într-o casă pe pământ în țara asta sau în următoarea, vreau ca bucătăria să fie mare. Mare, să ne putem învârti toți cinci prin ea fără să ne călcăm pe picioare. Ivan să-și poată plimba mașinuțele,…
O poză de azi dimineață
Să vă spun ce văd eu în poza asta, pe care am făcut-o dis de dimineață. O văd pe prietena mea cu blană, care mi se înnoadă printre picioare de un deceniu și ceva, pe bătrânica asta iubitoare care mi…
ACASĂ la preț redus (P)
Toată viața mi-am dorit să am casa mea. Să pot decide singură scopul, configurația şi decorul fiecărei camere, să pot sta unde vreau, să fac eu regulile, să am timp şi tihnă în casa mea, să nu mai dau socoteală…
Fetița cu pantofi prea mici
O fetiță scundă, blondă, cu breton gros până la jumătatea frunții, mă privește de jos, ținându-și întinse spre laterale marginile rochiței albe, tricotate. Poartă ciorapi albi, groși, iar piciorușele ei grase ies din pantofii roșii prea mici precum cozonacii din…
Iarna nu scot nasul de sub pilotă! (p)
Singurul motiv pentru care-mi place sezonul rece e că am scuza perfectă să umblu îmbrăcată ca un urs. Că pot trage peste mine pături și pilote groase fără să ridice careva vreo sprânceană, chiar dacă în casă sunt peste 25…
Poza cu omul și femeia lui
Știți poza aia a bunicilor sau a străbunicilor, în care stau amândoi unul lîngă altul, puțin stingheri, complet nepregătiți și nedumeriți, și fotograful le spune să zâmbească și tot ce reușesc ei e o față complet inexpresivă, ușor speriată, complet…
Bulgărele de bine și ajutoarele de poveste
Îmi plac poveștile. Încă dinainte să aflu că-mi place să scriu țeseam povești în capul meu non-stop. Nu le scoteam niciodată la lumină, pentru că n-am avut frați cu care să le împart și la școală nu părea nimeni interesat…
Părintele, copilul și nevoia de control
„Nu există copii, există doar oameni.” (Janusz Korczak) M-am gîndit mult la frîntura asta de text, la aceste șase cuvinte care exprimă atît de bine ce cred și simt despre felul în care ar trebui să ne creștem copiii. Eu…