Cine supraviețuiește grădiniței va trăi veșnic! (despre imunitate și colectivitate)

Mai jos aveți mai degrabă un pamflet decât un articol documentat. Adică ce vreau să zic e că el e oarecum documentat (de mine alături de copiii mei), dar e mai degrabă un fel de a face haz de necaz de o perioadă dificilă pentru toată familia: tonele de boli aduse de cel mic acasă odată cu fișele de la grădiniță. Concluzia e să ședeți calm, trece!

În primul an de colectivitate, dacă nu cumva ai tras cartea aia rară norocoasă care-ți aduce imunitate instant, copilul se va îmbolnăvi cam în a treia zi de creșă/grădiniță. Va sta acasă vreo săptămână, două, se va întoarce la grădiniță, o va lua de la capăt cu acomodarea, plâns, proteste, se va îmbolnăvi iar în maximum cinci zile, va sta iar acasă una-două săptămâni și apoi repetați scenariul până la vacanța de vară. Vor fi fie muci cu febră, fie tuse cu muci și febră, fie dureri de gât, fie vărsături și diaree, fie otite, mâini-guri-picioare și așa mai departe. Bolesc părinții, bunicile și bonele, toată lumea se roagă să scape cu bine de primul an de colectivitate, dacă nu mă omoară asta, o să trăiesc veșnic, mă jur!

Casa ta arată ca un depozit mondial de medicamente. Ai cel mai performant nebulizator (care oricum nu e bun, că nu ai voie să pui în el decât ser, conform ultimelor recomandări), tone de picături de nas care nu ajută, milioane de siropuri de tuse care sunt inutile (că oricum tusea trece singură în câteva săptămâni), prafuri naturiste și soluții cu polen (care ajută mai degrabă în sensul că te fac să te simți utilă și competentă în calitate de îngrijitor al sănătății copilului, asupra căreia n-au cine știe ce efect), uleiuri esențiale și creme pe bază de păr de cal, ai încerca și zeamă de elefant murat numai să nu mai sufere copilul. De fapt, cam singurele lucruri care ajută sunt:
1. Răbdarea, lasă că se face el bine
2. Un medic pediatru bun, care să nu-ți dea tratamente doar ca să simți că faci ceva, dar care să știe să vă ajute rapid când lucrurile se agravează.

Indiferent câte suplimente le veți da, câtă vitamina C turnați pe gâtul lor, câtă miere cu cătină și muguri de brad, câte vizite la medic faceți, adevărul e că până nu se îmbolnăvește, nu se imunizează. Pentru că așa învață organismul să țină microbii afară, luptând cu ei o dată.

În al doilea an de colectivitate, poate trece și o săptămână fără boli. Rareori două. Se răresc răcelile, dar nu suficient cât să nu stai cu inima cât un purice la gândul Oare ce-o mai aduce data viitoare. O fi cu febră? Poa’ să fie cu febră, dar să nu mai fie cu diaree, doamne, nu mai vreau cu diaree că m-am săturat să-mi petrec ziua la serviciu pe toaletă sau alergând spre ea. Accept și puroi în gât sau în urechi, numai să-mi lase intestinele în pace.

În al treilea an de colectivitate, constați cu surprindere că trec trei săptămâni și ce să vezi, nici o boleșniță. Hai măi, că doar n-am scăpat. N-ai scăpat, doar durează mai mult până vă lovește. Pac, apare și prima febră. O fi cu muci? Cu vomă? Cu bube? În maximum o zi apar și ele. O săptămână acasă, apoi de la capăt.

Dacă ai un copil mai mic, pentru el lucrurile stau altfel. Imunizarea lui începe prin transfer de la fratele mai mare, cu doi, trei ani înainte să ajungă în persoană la grădiniță. Fratele cel mare aduce cu generozitate un platou variat de virusuri, bacterii și ciuperci pe care cel mic le încasează cu entuziasm, ca orice vine de la Zeul lui. Astfel că atunci când intră în colectivitate va bifa cu multă degajare un număr mult mai mic de boli decât cel mare, dar doar pentru că le-a făcut deja pe vremea când încă nici nu știa să meargă.

După care vine școala. Unde bolile sunt chiar și mai rare. Ai uitat de nebulizator, au expirat siropurile în sertare. Ei, da, acum poți să respiri mai ușurat. Ai reușit, ați scăpat de perioada cea mai cruntă.

Și apoi vine copilul acasă și-ți spune că e îndrăgostit! Succes să faci rost de o rețetă să rezolve asta…

Sursa foto: familie răcită la grădiniță via Shutterstock.com

Pin It

23 Comments

  • Mihaela spune:

    Identic si la noi. Dupa o luna din primul an de scoala, nu are nasul plin de muci, nu tuseste, nu are febra…in schimb are mult de tras cu iubitele 😉

  • Cristina spune:

    Unde locuim noi, sistemul e un pic diferit. Nu au vacante de vara decat in concediile in care se duce toata familia. Dar, evident, pe timp de vara e mai lejer. Cum a inceput anul scolar, absolut orice cuvant ai scris, cu tot cu punct, virgula si cratime. Zuzulina noastra are 19-20 luni si se duce la cresa de la 4 luni. In primele doua saptamani a venit cu Rotavirus de am zis ca ma deshidratez langa ea cu ea…mi-a tras cineva presul de sub picioare…si de atunci a tinut-o intr-o veselie si a adus acasa absolut toate formele si combinatiile posibile de muci-tuse-febra-scaune-si mai multi muci-nopti nedormit-nerespirate.

    Dar, ai mare dreptate. Am in casa paracetamol supozitor, un LuuF pt respirat si un ulei de eucaliptus pt baie (maxim 2 picaturi). Atat o ajuta. Asa o lasam pana nu e nevoie de altceva, nu complicam. Rabdare si servetele, Lacrimi si muci. 🙂

    Mersi, m-ai facut sa zambesc azi.

  • luiza spune:

    Hei, la noi e al 4 -lea an de gradi, este dat de la 1 an si 9 luni. Primul as putea spune ca a fost mai ok in sensul ca lua virsul, putina febra si trecea relativ repede. Mai complicat a fost in anul2 si 3 cand deja racelile, multe, se transformau in ronsite cu tuse care trecea doar cu aerosoli. Acum in anul 4, desi a trecut doar 1 luna, nu avem raceli ..uhuu. Pentru noi e soc avand in vedere ca sept-martie este plin sezon.

    Iar siropurile, nimic nu a functionat, niciodata. Sunt pline de zahar si cam atat.

  • Angelica spune:

    Concluzia e fenomenala! Ha ha ha! Succes sa aveti! Si la cat mai putine bolesnite! :))

  • AlinaV spune:

    O daaa primul an de gradi a fost crunt !!! Am zis că sigur mă internez la balamuc nu alta . Acum să vedem al doilea an ce o mai aduce . Mătănii multe și rugăciuni.

  • ariana spune:

    Mezinul nostru merge la cresa de la inceputul lui septembrie. In ziua 4 a facut muci dar fara febra si alte chestii asa ca a mers in continuare la cresa. Fratele lui mai mare nu a adus acasa decat vreo 3 virusi in 4 ani de cresa/gradinita. Deci pana acuma se pare ca am tras cartea norocoasa. Sa nu cobesc totusi…

  • Madalina spune:

    Da, totul real. Inclusiv suferintele parintilor care preiau virusii adusi de cei mici si pe care ii pune la pat un 37.5, in conditiile in care cei mici se joaca relaxati la 39.1. Nu inteleg insa depozitul cu medicamente si toata lista ta.
    Noua ni se dau de obicei ibuprofen si paracetamol, rar antibiotic. In rest, lichide din plin si „odihna”. Hai maxim niste probiotice in caz de diaree sau administrare de antibiotic.

    • Diana spune:

      Noi incercam sa minimalizam folosirea lor, si de aceea mergem mult pe variantele de siropuri naturale, propolis, extracte de tot felul. Deci da, in loc de nurofen/paracetamol, se poate ajunge la un mare arsenal de siropuri si extracte. Asa e si la noi cand e cate cineva racit, toata bucataria devine plina de sticlute si licori :))
      Si oricum, tusea nu o tratezi cu nurofen, si nici mucii.

  • C spune:

    La noi a fost nitel diferit. In primul an de cresa s-a imbolnavit des dar nu grav si ii trecea repede. In schimb noi luam de la el si faceam cele mai urate forme de am ajuns (noi, parintii) de 3 ori la urgenta. La primul Rotavirus el o vomitat de 2 ori si eu am stat 2 zile in perfuzii la spital. Dupa, am avut liniste 3 ani. Am ajuns la un moment dat de mi-au expirat toate medicamentele in dulap.
    Daaar…cand am inceput scoala, am luat-o de la capat. 2 zile la scoala, o saptamana acasa and repeat! Si el si noi.

  • Dan spune:

    Anul trecut in septembrie, fiica-mea, 1 an si 8 luni pe atunci, a mers la cresa. 3 zile. Apoi febra, voma, rosu in gat, refuzat mancare sau lichide. Mers la medic, dat antibiotic. Dupa doua saptamani iar febra. Dupa inca o saptamana, alta repriza de muci, febra, tuse. Alt antibiotic. N-am mai ajuns la targul de Craciun de la Sibiu pt ca febra. Pe 24 decembrie, seara, eram la spital. Pe 31 decembrie, seara, eram la spital.
    In total, in anul de cresa, din septembrie pana in iunie a avut 8 cure de antibiotic.
    Prescrise de catre medici au fost mai multe, de obicei fara analize, ca asa se practica in spitalul judetean de urgenta din orasul nostru de provincie, dar de cateva ori am considerat ca nu e necesar sa mai dam si antibioticul.
    Nu a facut otite sau pneumonii, probabil ca a ajutat Prevenar-ul, doar febra, muci, tuse. Si un episod de enterocolita.

    Anul acesta e grupa mica la gradinita. 30 de copii inscrisi la grupa, 25-28 prezenti zilnic. In a treia saptamana a facut cateva zile febra usoara, ceva muci si tuse si cam atat. Nu am mai ajuns la medic, doar dat Nurofen si sirop de tuse. Deja e in a cincea saptamana si este in regula. In gradinita mai apar sporadic cazuri de varicela asa ca vom intreba medicul pediatru de vaccin.

  • Diana spune:

    Daaa, dar nu neaparat. Cazul meu: copila cea mare, 10 ani acum, nu mi-a racit nici cand era in primul an la gradi mai mult de 2-3 ori pe an. Diaree niciodata! never-ever nici pana in ziua de azi.
    Cel mic insa, acum are 4 ani si jumatate, e de-o seama cu Ivan, nu a luat de le ea nimic pt ca ea nu ne aduce virusi, foarte frumos din partea ei! :)) .
    Insa de cand e la gradi, cam cum povestesti si tu: muci, otitie, chestii de-astea. Acum e grupa mijlocie, e ceva mai bine. Dar fara diaree sau enterocolite si el, cred ca e o chestiune in familie, suntem cu totii imuni la bolile digestive.

  • Felicita spune:

    Oh, la noi a fost ok primii 2 ani de gradinita. A racit rezonabil, cu febra 39-40 care scadea cu baie calduta sau paracetamol. Era printre copiii cu cele mai putine absente, in 3 zile era ok, parca nici nu ar fi fost bolnava. In schimb luam eu virzoza si boleam 3 saptamani cu sinuzite crunte.

    Acum, in grupa mare, este la a treia viroza in nici o luna, cu tuse, stare de voma, apatie, lipsa poftei de mancare, lucruri pe care nu le recunosc la ea. Nu stiu care e treaba nici cu virusurile astea, banuiesc ca sunt din ce in ce mai agresive.

  • Cristina Bordea spune:

    Multumesc! Ca un balsam a venit articolul asta 😘

  • Cristina spune:

    Bifat, tot ce scrii mai sus, inclusiv aia cu indragostirea. Stii ce? Si aia trece! Si deocamdata trece repede, sa vedem mai incolo (14-18 ani) ca acolo nu mai e la fel de senina.

  • andaz spune:

    Vai, ce am ras la ultima fraza!
    In timp ce citeam ma gândeam dacă s-a aplicat și la mine. Ai mei au făcut gradinita in Brazilia și nu au fost foarte bolnavi. Și acolo am văzut ca veneau copii cu medicamentele după ei, sa le dea profesorii, dar foarte rar. Dacă aveau febra te chema sa vi sa îl iei. Dacă avea muci, nu era nicio problema. Sau dacă tușea. Țin minte ca intr-un an Sara a fost răcită chiar in ziua in care era un eveniment in care dormeau peste noapte la gradi. Se făcea o data pe an, toată lumea îl aștepta (și copiii, dar mai ales parintii 😄). Eu nu am vrut sa o duc, dar profesoara a zis sa o aduc, ca nu e nicio problema.

  • Raluca spune:

    Pe mine ma omoară alergia la ceva – naiba știe la ce . Bube mereu , stres si mancarimi . Când oare se va termina ?
    Abia am inceput cu analize si deja am nervi pentru ca nu e alergic la nimic din ce l-am testat 😩

  • Oana spune:

    Exact asa a fost gradinita pt fetita cu de toate nu a ratat absolut nimic, acum e la scoala si am scapat. Dar de la scoala vine cu ceva nou pe langa povestile de iubire aduce cu ea paduchii. Da in 2018 la o scoala f buna, golim sertarele de siropele expirate si le umplem cu sampoane, solutii, pieptane si spray-uri preventive pentru paduchi😂😂😂.
    Cu baietelul am tras lozul castigator la gradi, al doi-lea an bine mersi. Scuip pe el sa nu-l deochi in fiecare dimineata.😂😂

    • Roxana spune:

      Pune in șampon câteva picături de ulei de arbore de ceai, sau cate o picătura direct pe piele, dupa fiecare ureche si pe ceafa. Miroase îngrozitor dar tine la distanța păduchii. Stai liniștita, noi locuim in Madrid si tot mai tot timpul primesc notificare ca sunt cazuri de pediculoza in grădinița.

  • lavinia spune:

    Deci articolul asta este suuuper! am ras copios si parca mi-a dat putere sa infrunt urmatoarea raceala, ca de ultima am scapat ieri. :)))

  • Alexandra spune:

    Reflectam la ideea de a o duce pe cea mica la gradi de la 2 ani, cateva ore pe zi, asa de acomodare, insa din marturisirile mamicilor care au deja copii la gradi imi dau seama ca faceam o greseala, asa ca voi face totul posibilul sa nu o dau asa devreme si sa incepem gradi de la 3 ani.

  • o femeie spune:

    Eu gandesc putin pe dos: nu mi se pare in regula sa se imbolnaveasca. Pt mine boala nu e ceva normal, nu sunt de acord cu bagatelizat suferinta, sanatatea este ceea ce imi doresc si scop in sine si reusita si normalitate.
    Daca e boala, atunci nu e nevoie de adus ceva in plus in corp ci de SCOS ce e in plus: angoase, suferinte interioare, mancare prea multa si prost gatita, prea multe haine etc.

    Astea am invatat de la cei din jur, cei care nu au luat nimic din farmacie de peste 10 ani. Am ajuns ca ei, cumva in gama: ai grija ce iti doresti – asta mi-am dorit, asta am optinut. Va doresc la toti sanatate radianta, moralul sus, se poate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *