Roxana ne-a scris despre sistemul privat de învățământ din Kurdistan, îi mulțumim. Dacă doriți să scrieți și voi despre sistemul țării în care trăiți, îmi puteți trimite textul la ionouka@gmail.com.
Episodul 4: Grădinița în Danemarca
Noi locuim în Irak de trei ani, în partea kurdă. Fiica mea are 12 ani și a învățat până la vârsta de 9 ani în sistemul educațional românesc. Școlile de stat din Kurdistan nu sunt bine văzute sau cotate. Se predă în limba locală și nu am avut contact cu ele pentru a putea să îmi fac o părere, dar cei cu care am interacționat, kurzi fiind, mi-au spus că sistemul nu merită.
Majoritatea familiilor de aici își dau copiii la școli private. Fiica mea merge la o școală privată internațională libaneză ce urmează curricula americană SABIS. Înainte de a o muta aici, era în România în clasa a 2a, începutul celui de-al doilea semestru. A făcut în România o lună de pregătire la engleză ca să aibă un nivel mediu de înțelegere. A fost integrată imediat în această școală într-un modul accelerat. Acest modul permite comasarea a doi ani școlari pentru a recupera materia. Datorită vârstei și cunoștințelor testate la admitere, i-au fost echivalați anii de studiu și a fost integrată în clasa a 3a. În acest timp, s-a concentrat doar pe Engleză, Arabă și Matematică, și a făcut și alte materii ce nu sunt notate (Muzică, Sport, etc.). Deoarece a promovat cu notă mare, a fost mutată în clasa a 4a într-un modul normal, adăugându-i-se alte materii de studiu.
Școala la care merge este foarte modernă, cu profesori internaționali. Arată ca în filmele americane pe care le vizionam când eram mică (cu piscină, cantină, săli mari de sport, vestiare, grădini imense). Cărțile sunt online și folosesc tablete la ore (nu e ceea ce îmi doresc, recunosc). Materia învățată este foarte bine structurată, foarte practică, cu multe exemple. Au teme rar și de obicei de pe o săptămâna pe altă. La engleză învață cum să construiască logic o argumentație și cum să dezbată pro și contra diferite subiecte (mi se pare genial!). Au și multe activități extra, însă și un număr mare de ore. Pleacă de acasă cu autobuzul la ora 7 și revine la 4,30. Au un număr incredibil de mare de examene pe săptămâna (aici nu se dau lucrări, ci examene). Au două examene săptămânale la Matematică și Engleză din materia învățată cu o săptămână înainte și două examene periodice pe săptămâna (din 3-4 săptămâni de studiu dintr-o anumită materie, prin rotație). La final de termen, au examene la toate materiile studiate (în jur de 16 materii). Acele două săptămâni sunt super stresante și dăunătoare psihic. Fiecare examen este notat în sistem 0 – 100 și media este ponderată (nu am înțeles nici acum cum funcționează). Dacă nu este cuminte, nu răspunde, nu este atentă, primește « infracție », iar la un număr de șapte infractii face detenție în bibliotecă pentru o oră. Există supraveghetori adulți la un anumit număr de clase, prefecți aleși dintre elevi în clase (care raportează) și un responsabil cu calitatea care discută individual cu părinții notele elevului. Profesorii nu pot fi contactați de către părinți. Există de asemenea o aplicație online în care putem vedea notele, infractiile, materia de învățat și primim comunicări. Clasele au în jur de 25-30 de elevi.
Au un sistem frumos de a-i ajuta pe cei mai puțin buni la învățătură. Au târguri de știință, colectează donații pentru cei nevoiași, au competiții sportive, grătare, și multe alte activități alternative.
Sistemul de învățământ începe de la 6 ani și se termină la 18 ani; sunt 12 clase. Taxele școlare în sistemul privat variază între 2,000 și 8,000 dolari pe an, la care se adaugă autobuzul (circa 1,000 dolari pe an), cantina (circa 1,000 dolari pe ani), uniformă (200 dolari), alte activități (100 dolari). Anul școlar începe pe 1 Septembrie și se termină în jur de 20 Iunie. Au trei trimestre a câte 12 săptămâni fiecare, două vacanțe între termene de două săptămâni, o vacanță mare de două luni, și câteva zile libere de sărbătorile legale.
Personal îmi place sistemul, iar fiica mea este încântată de el, mai puțin de examene. În schimb s-a integrat din prima, și și-a făcut colegi și kurzi și străini.
Ioana
Aștept și urmăresc sa scrii și despre școala în Olanda. Am doi băieți în gimnaziu, prin admitere la colegii, și am dori sa ne mutam acolo însă școala și adaptarea lor, ne tine puțin în loc.
Eu abia peste vreo 2 ani o sa am destule informatii despre sistem, dar poate ne trimite ceva o cititoare care are copiii aici mai demult.
Kurdistan! Multumesc pentru informatii. Chiar nu stiam cum este acolo. Ma bucur sa aflu lucruri noi.
Bună, citesc cu interes fiecare articol. Suntem mutați de un an în Austria și sincer încă nu am înțeles ce se întâmplă aici. Dacă cineva ne poate povesti? Vreau păreri de la cei transferați la vârste cuprinse între 12 și 14 ani. Va mulțumesc